Ale aceluiaşi - din Capetele despre trezvie

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

(În Filocalia greacă poartă titlul Τοϋ αύτοϋ, έκ τών νηπτικών κεφαλαίων, urmând după scrierea anterioară. Cele cinci capete ale acestei scrieri le-am identificat pe toate în Capita practica, după cum indic la fiecare cap. în parte.)

1. Aşa trebuie să se poarte totdeauna monahul, ca şi când ar avea să moară mâine; şi iarăşi aşa să se folosească de trup, ca şi când ar avea să trăiască mulţi ani. Aceasta, pe de o parte, taie gândurile trândăviei şi face pe monah mai sârguincios, iar pe de alta păzeşte trupul sănătos şi în aceeaşi înfrânare.40(Identic cu una din sentinţele adăugate la capitolul despre trândăvie din scrierea De octo vitiosis cogitationibus, dată sub numele lui Nil Sinaitul în P. G. 79, 1457 D, scriere care, în realitate, e o prelucrare a extrasului din Casian, tradus în această carte, dar şi cu cap. 29 din Capita practica, P. G. 40, 1244C.)
2. Cel ce a dobândit cunoştinţă şi culege din ea rodul plăcerii nu mai crede dracului slavei deşarte, care îi înfăţişează toate plăcerile lumii. Căci nu i-ar putea făgădui un mai mare lucru ca vederea duhovnicească. Câtă vreme însă n-am gustat din cunoştinţă, să ne supunem voioşi ostenelilor cu fapta, arătând lui ţinta noastră: că toate le facem pentru cunoştinţa lui.41(Identic cu cap. 21 din Capita practica, P. G. 40, 1228A.)
3. Este de trebuinţă să arătăm şi căile monahilor care au călătorit mai înainte de noi şi pe acelea să umblăm şi noi. Căci multe sunt cele făcute şi zise de ei bine. Între ele şi aceasta o zice careva dintre dânşii: „Mâncarea mai uscată şi vieţuirea aspră, împreunate cu dragostea, duc pe monah mai repede la limanul nepătimirii“42(Identic cu cap. 91 din Capita practica, P. G. 40, 1245.).
4. Mă aflam în miez de zi lângă şi, topindu-mă de sete, i-am cerut apă să beau. Iar el îmi zise: „Îndestulează-te cu umbra, căci mulţi călătoresc acum şi umblă cu corăbiile pe mare, şi nici pe aceasta nu o au“. Apoi mărturisindu-i gânduri despre înfrânare, mi-a zis: „Îndrăzneşte, fiule, că eu în douăzeci de ani întregi nu m-am săturat nici de pâine, nici de apă, nici de somn; ci pâinea o mâncam cântărită la cumpănă, apa o beam cu măsură şi numai rezemându-mă puţin de pereţi furam o leacă de somn“43(Identic cu cap. 94 din Capita practica, P. G. 40,1245.).
5. Mintea care hoinăreşte o statorniceşte citirea, privegherea şi rugăciunea; pofta aprinsă o stinge foamea, osteneala şi singurătatea; iar mânia o domoleşte desăvârşit cântarea de psalmi, îndelunga răbdare şi mila. Căci cele fără măsură şi fără vreme sunt trecătoare, şi mai mult strică decât folosesc.44(Identic cu cap. 6 din Capita practica, P. G. 40, 1224.)

Cuvinte cheie, , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


(Ne)lamuriri din Vechiul Testament