Convorbire cu pr. Stavros Papagathangelou, scriitor

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

K.I.: Ne aflăm în localitatea Sfânta Varvara din Lefkosia, în casa părintelui Stavros Papagathangelou, împreună cu care vom vorbi despre părintele Panagidis, ce a fost o figură importantă a Bisericii Cipriote.
– Părinte Stavros, aţi fost binecuvântat să-l cunoaşteţi pe acest om sfânt. Vorbiţi-ne despre părintele .
pr.S.P.: Îmi aduc aminte că eram încă elev când, într-o dimineaţă, a intrat în clasă Constantin Korkolis – profesorul nostru de muzică – ţinând în mână un ziar. Ne-a citit predica părintelui , rostită în ziua în care s-a preoţit. Pot să spun că acea predică m-a emoţionat cu adevărat.
K.I.: De ce, părinte Stavros?
pr.S.P.: Felul cum rostea cuvintele…
K.I.: Era ceva diferit.
pr.S.P.: Era deosebit. Mai târziu, am avut ocazia să-l cunosc pe părintele (între timp, şi eu fusesem hirotonit în Lefkosia). De atunci, au început strădaniile noastre legate de tineri. El a fost cel care a numit mişcarea creştină a tinerilor Organizaţia Creştină a Tinerilor Greci (OCTG).
K.I.: El i-a dat numele acesta?
pr.S.P.: Părintele a ales acest nume, pe care l-am preluat şi noi, pentru unitate de denumire.
K.I.: El stătea în Lemesos?
pr.S.P.: Da. Îmi aduc aminte că era o perioadă grea pentru Biserica din Cipru. Rămăsese un singur episcop (), ca vicar al întregului Cipru.
K.I.: Ceilalţi arhierei fuseseră exilaţi?
pr.S.P.: Fuseseră exilaţi, iar Arhiepiscopul Chiril murise.
Părintele era apropiatul răposatului Mitropolit din Kitiou, Nicodim Milonas.
K.I.: Care avea sub jurisdicţia sa şi Lemesosul.
pr.S.P.: Da. În vremea aceea, Partidul Comunist a început să acţioneze pe ascuns. Părintele a fost o contragreutate. Strângea tinerii laolaltă şi astfel, Lemesosul nu s-a pierdut. Îndrăznesc să afirm că ceea ce are frumos Lemesosul astăzi se datorează lucrării părintelui .
K.I.: Toţi oamenii importanţi din Lemesos recunosc şi respectă lucrul acesta. Există şi o fundaţie cu numele său în Lemesos.
pr.S.P.: Da. El a creat primele tabere, ceea ce a constituit o lucrare binecuvântată, de o deosebită importanţă. În acele tabere, puteai gusta experienţa unui om nou. A sta 10-15 zile acolo şi a participa la toate manifestările organizate în cadrul lor reprezenta un prilej de transformare interioară.
K.I.: Aceste acţiuni nu au rămas la nivel teoretic.
pr.S.P.: Desigur. Părintele a fost un om al faptei. Binecuvântate sunt locurile unde trăiesc asemenea oameni, care se situează deasupra oricărei micimi sufleteşti.
K.I.: Părinte Stavros, aţi colaborat cu părintele şi l-aţi cunoscut bine. V-aş ruga să ne spuneţi câteva cuvinte despre caracterul, personalitatea şi sfinţenia sa.
pr.S.P.: Părintele era omul virtuţii şi al credinţei profunde. Era preotul credincios care a dezvoltat în epoca agitată în care a trăit o activitate de păstorire în întreg oraşul Lemesos, dar mai ales printre tineri şi tinere.
K.I.: Ce aţi putea să ne spuneţi despre caracterul său?
pr.S.P.: Era un om foarte direct şi smerit, gata oricând să discute şi să zâmbească. Se ocupa mult cu natura, cu florile, cu păsările şi cu animalele.
K.I.: Foarte frumos.
pr.S.P.: Cumpărase în Lemesos o grădină şi se ducea acolo să stea. Avea flori, pomi, păsări, animale…
K.I.: Lucrul acesta arată subtilitatea caracterului său. Contactul cu natura este un aspect duhovnicesc deosebit de important.
pr.S.P.: Da.
K.I.: Îl iubea pe Ziditor, dar şi zidirea Sa. Prin contemplarea naturii, Îl descoperea pe Creatorul ei.
pr.S.P.: Simplitatea reprezintă măreţia omului. Acelaşi lucru îl observăm şi la Sfântul Evanghelist , care avea o prepeliţă, iar când intra în locul unde predica, ţinea în mână câteva seminţe, ca să hrănească pasărea.
K.I.: Pe vremea când se afla în Asia Mică.
pr.S.P.: Da. În Efes. Unii dintre cei prezenţi au observat lucru acesta şi au comentat: „Apostolul se ocupă cu aşa ceva?…“ Iar Sfântul le-a răspuns: „Dacă întinzi arcul prea tare, se rupe. Este nevoie şi de puţină odihnă a sufletului“.
K.I.: În privinţa elementului naţional din activitatea părintelui , ce aţi putea să ne spuneţi, părinte Stavros?
pr.S.P.: Credinţa stătea pe acelaşi nivel cu patria.
K.I.: Vorbim despre perioada ocupaţiei englezeşti.
pr.S.P.: Se lupta să formeze oameni. Muncea cu multă ardoare. Îţi dai seama de valoarea omului după elementele de care se foloseşte. Era o persoană binecuvântată.
K.I.: Avea şi familie. Nu era călugăr.
pr.S.P.: Desigur. A avut trei copii: doi băieţi şi o fată.
K.I.: Pe nume Dafnis, Stahis şi Hloe.
pr.S.P.: Acesta a fost omul şi părintele .
K.I.: Doriţi să mai adăugaţi ceva?
pr.S.P.: Îmi aduc aminte că odată ne-am dus în Lemesos, la OCTG, iar copiii lui cântau şi se bucurau.
K.I.: Alături de păstorul cel bun.
pr.S.P.: Da, alături de păstorul cel bun.

Cuvinte cheie, , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


(Ne)lamuriri din Vechiul Testament