Religio

Cartea:

Cărți

Convorbire cu pr. Stavros Papagathanghelu, scriitor

K.I.: Părinte Stavros, puteţi să ne spuneţi câteva cuvinte despre figura sfântă a monahismului din zilele noastre care a fost părintele Gherman, stareţul de la Stavrovuni?
pr.S.P.: Părintele Gherman a fost un om foarte harnic, atât la muncile manuale, cât şi la lucrarea duhovnicească. Era cunoscut pentru dragostea pe care o arăta tuturor, iar câtă vreme a fost stareţ, la Mănăstirea Stavrovuni a domnit pacea şi înţelegerea. Când călugării se supun stareţului, mănăstirea progresează. Ziua se îndeletnicea cu munca pământului, iar seara se ducea la Vecernie. După Vecernie, urma Miezonoptica. Respecta cu sfinţenie rânduiala călugărească, şi toţi îl iubeau nespus de mult şi îl respectau.
K.I.: Părinte Stavros, atunci când spuneţi că respecta rânduiala călugărească, la ce vă referiţi mai precis?
pr.S.P.: Respecta regulile care există în mod obişnuit în mănăstiri; canoanele adică. Era un om consecvent.
La mănăstire, fiecare călugăr are ascultarea sa. Unii se ocupă cu oile, alţii cu bucătăria… Părintele Gherman cultiva pământul. Cu el lucra şi fericitul părinte Ciprian, un alt om sfânt. Cât era ziua de lungă, semăna, secera… făcea tot ce era nevoie. Şi fără încetare, rostea rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase…“
K.I.: Aşadar, în timp ce muncea cu mâinile, lucra şi asupra sufletului său.
pr.S.P.: Da.
K.I.: Aceasta este lucrul cu propria persoană?
pr.S.P.: Desigur. La rugăciunea inimii se adaugă şi celelalte rugăciuni şi slujbe rânduite de Biserică. Părintele Gherman era în legătură permanentă cu Dumnezeu, iar această legătură se strângea mereu prin rugăciune.
K.I.: Înseamnă că părintele Gherman era un om practic, dar şi un om al rugăciunii. Pentru că l-aţi cunoscut personal, spuneţi-ne cum se comporta în general.
pr.S.P.: Cu mult respect. Vorbea cu oricine.
K.I.: Prin urmare, era un om smerit.
pr.S.P.: Da. Foarte smerit. Smerenia este condiţia cea mai importantă pentru urcuşul duhovnicesc.
K.I.: S-a deşertat pe sine.
pr.S.P.: Aşa este.
K.I.: Sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre118(Matei 11, 29 [n.t.].). Părintele Gherman lucra pentru fraţii săi? Se dedica oamenilor? Spovedea?
pr.S.P.: Da, da. A fost preot duhovnic.
K.I.: A lăsat în urma sa un nume mare. Ştiţi dacă părintele Gherman avea harisme?
pr.S.P.: Cele mai mari harisme ale sale erau smerenia şi dorinţa de a-I plăcea lui Dumnezeu, dar şi aceea de a-i ajuta pe oameni.
K.I.: Să ne amintim puţin şi de părintele Eustaţie, care a primit cununa dumnezeiască la Sfântul Munte. Ce ne puteţi spune despre el?
pr.S.P.: Îmi aduc aminte că venise în Lefkosia, la Arhiepiscopie. Trebuia să dea examene pentru gimnaziu. Între timp, s-a călugărit. Pe atunci, eram la Arhiepiscopie şi la biserica arhiepiscopală Sfântul Ioan.
K.I.: La începutul celui de-al doilea Război Mondial?
pr.S.P.: Da. Exarhul mă desemnase să-i predau anumite cursuri. Era foarte studios. Se păzea de rele şi se arăta gata oricând să-i slujească pe ceilalţi. Eram mândru de el. Sârguinţa sa de a împlini totul cum se cuvenea era rodul smereniei. Venea de la ţară şi voia să se aleagă ceva din el. De aceea, arăta ascultare şi respect tuturor. După ce a terminat gimnaziul, s-a dus în Atena, la Facultatea de Teologie, şi a intrat la Internatul Slujirii Apostolice. M-a impresionat faptul că purta pantofi maro. Nu avea alţii.
Era un om plin de smerenie. Nu îl interesa propria persoană. Când şi-a început lucrarea de epitrop în provincia Ammohostos, a dovedit că a rămas un tânăr muncitor şi smerit.
K.I.: Smerenia era trăsătura de bază a părintelui Eustaţie.
pr.S.P.: Cine nu se smereşte nu se poate înălţa. Egoismul este cel care ne ucide pe toţi.
K.I.: La fel ca într-o familie, în care te dăruieşti, înveţi, te jertfeşti…
pr.S.P.: Şi te smereşti. Pot, de exemplu, să fiu îngăduitor cu copiii şi cu soţia?
K.I.: În vreme ce omul necăsătorit are o altă cruce.
pr.S.P.: Şi părintele Eustaţie a avut crucea sa. La un moment dat, deşi slujea cu multă cinste aici, în Cipru, a plecat la Sfântul Munte. Am auzit că acolo purta pe umeri până sus, la mănăstire, saci plini cu pâine. Lucrul acesta dovedeşte că era un om smerit. La Sfântul Munte s-a dus ca să trăiască o viaţă pustnicească.
K.I.: S-a lepădat cu totul de sine.
pr.S.P.: Aşa este. Iar Dumnezeu l-a umplut de har.
K.I.: Pe părintele Elpidie l-aţi cunoscut?
pr.S.P.: Desigur.
K.I.: Spuneţi-ne câteva cuvinte despre el.
pr.S.P.: L-am cunoscut la Spitalul Crucii Roşii. Am fost acolo în 1953, când preoteasa mea s-a operat la mână. După operaţie, au apărut complicaţii şi soţia mea a ajuns aproape de moarte. Atunci, părintele Elpidie a fost trup şi suflet alături de noi, ca un frate. Şi după aceea, ca stareţ la Mahera şi în Sfântul Munte, a dovedit multă smerenie şi râvnă spre cele sfinte.
K.I.: L-aţi cunoscut şi pe fratele său, Filumen?
pr.S.P.: Desigur.
K.I.: Ce fel de om era?
pr.S.P.: Îi strălucea faţa de bunătate. L-am văzut în 1972, la Ierusalim. Acolo s-a arătat măreţia şi credinţa sa. Atunci când coloniştii evrei i-au cerut cu insistenţă să îndepărteze sfânta Cruce de la Fântâna lui Iacov, părintele Filumen a spus: „Nu pot să cobor Crucea, pentru că este simbolul Creştinismului“. Atunci l-au lovit cu securea.
K.I.: Credeţi că a fost omorât de fanatici religioşi?
pr.S.P.: Desigur. Evreii nu suportă Crucea Domnului.
K.I.: Aşadar, părintele Filumen este un mucenic sfânt al lui Dumnezeu.
pr.S.P.: Este, cum să nu… Din diferite cauze, nu a fost canonizat încă, dar Dumnezeu o va împlini şi pe asta.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul