Cuviosul Ştefan, episcopul de Vladimir

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

După adormirea cuviosului , stareţ al Lavrei Peşterilor a fost ales fericitul Ştefan.
a fost foarte vrednic şi activ, îngrijindu-se de terminarea lucrărilor de construcţie a mănăstirii. Cu ajutorul harului lui şi cu rugăciunile cuvioşilor şi a terminat îndată zidirea bisericii, a chiliilor de jur împrejur, asemenea unui zid de apărare, în care foarte curând s-a mutat întreaga obşte. Vechea mănăstire a peşterilor a mai fost folosită doar pentru îngroparea celor adormiţi. Acolo au mai rămas doar câţiva fraţi, în vederea întreţinerii şi supravegherii ei.
a stabilit ca în mănăstire să se slujească în fiecare zi , pentru sufletele fericiţilor ei ctitori şi ale fraţilor adormiţi, precum şi pentru mântuirea monahilor obştii şi a poporului binecredincios.
Harul lui acoperea şi proteja acel loc sfânt şi se îngrijea de toate nevoile obştii şi ale mănăstirii.
Vicleanul diavol însă, văzând acest zel dumnezeiesc al stareţului Ştefan, era plin de răutate şi stricăciune. Cu vicleniile sale reuşi să-i facă pe câţiva călugări să se revolte împotriva stareţului lor, provocând o mare tulburare în întreaga obşte. Au reuşit chiar, nu numai să-l depună din funcţia stăreţiei, unde fusese ales cu acordul tuturor, dar şi să-l facă să părăsească mănăstirea.
Stareţul a întâmpinat toate aceste încercări fără să se plângă sau să ţină răutate faţă de uneltitori. Inima sa a rămas plină de iubire chiar şi faţă de nerecunoscătorii săi fii duhovniceşti, de care chiar dacă se despărţise trupeşte, continua să fie aproape de ei sufleteşte. Se ruga neîncetat lui , repetând şi cuvintele pe care oarecând le spusese şi protectorul său, Sfântul martir Ştefan: «Doamne nu le socoti lor păcatul acesta!»
Iar Bunul l-a binecuvântat atât de mult pe robul său, astfel încât, la scurtă vreme l-a învrednicit să întemeieze o nouă mănăstire la Klov, nu foarte departe de , cu o frumoasă biserică de piatră, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului.
Virtutea cuviosului Ştefan a atras multe suflete evlavioase, care au venit la dânsul şi au primit din mâinile sale rasa monahală. Urmărind acelaşi tipic cu cel al Lavrei Peşterilor, fraţii de la , având şi exemplul de viaţă sfântă al stareţului lor, au progresat foarte mult duhovniceşte.
Faima cuviosului Ştefan s-a întins pe tot pământul rus. De aceea, atunci când la 1091 episcopul a adormit întru Domnul, cuviosul a fost hirotonit episcop de către Mitropolitul de , şi a fost instalat în episcopia celui trecut la cele veşnice.
Ca arhiereu a continuat străduinţele sale ascetice, păstorind în acelaşi timp cu zel şi frică de turma pe care pronia divină i-o încredinţase. Era un model pentru toţi credincioşii săi cu cuvântul, cu cumpătarea, cu iubirea, cu duhovnicia, cu credinţa şi cu curăţia. Astfel a fost sfinţit şi încununat de către Domnul cu neveştejita coroană a slavei dumnezeieşti.
Fericitul ierarh a adormit în pace la 23 Aprilie 1094.

Cuvinte cheie, , , , , , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare