Se spunea despre avva Ioan, ucenicul avvei Pavel, că era foarte ascultător. Erau într-un loc morminte, şi locuia acolo o hienă116(Specie de lup care se hrăneşte cu hoituri. Trad. veche leoaică, din confuzia hyaina/lyaina.). Bătrânul văzuse baligi pe acolo, şi îi spuse lui Ioan să meargă să le adune. El îi spuse:
– Şi ce să fac, avvo, cu hiena?
– Dacă vine peste tine, leag-o şi ad-o aici.
Fratele s-a dus acolo seara. Atunci a venit şi hiena peste el. El, după cuvântul bătrânului, s-a repezit să o prindă. Hiena fugea, iar el îi zicea urmărind-o: mi-a spus avva al meu să te priponesc. Şi o înhăţă, legând-o. Bătrânul era îngrijorat şi îl tot aştepta. Atunci a venit el cu hiena de funie. Bătrânul îl văzu şi se minună, dar dorind să-l smerească, îl lovi, zicându-i: nebunule, mi-ai adus câine nebun. Şi îndată îi dădu bătrânul drumul şi o lăsă să se ducă.
Trimite prin e-mail
Printeaza
Adauga acest text in lista de recomandari:
| Lectura recomandata | ||
![]() |
![]() |
![]() |
| (Ne)lamuriri din Vechiul Testament | Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate | Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare |
