Spunea avva Psenthaisie şi avva Suru şi avva Psoie: auzind cuvântul părintelui nostru, al avvei Pahomie, ne-am folosit mult, îmboldiţi spre râvna faptelor bune. Văzându-i lucrarea sa, care era ca şi un cuvânt, şi când tăcea, ne minunam, zicându-ne: socoteam că toţi sfinţii aşa sunt făcuţi de Dumnezeu din pântecele mamei lor, sfinţi şi neschimbaţi436(atreptos, incoruptibil.), nu din voia lor, şi că păcătoşii nu pot trăi cuvios, fiindcă aşa sunt din născare. Acum vedem bunătatea lui Dumnezeu aievea asupra acestui părinte al nostru, că fiind din părinţi greci păgâni, a ajuns atât de evlavios şi înveşmântat cu toate poruncile lui Dumnezeu. Prin urmare putem şi noi, chiar toţi, să-i urmăm, pe el care urmează sfinţilor. I se potriveşte cuvântul „veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă“437(Matei 11, 28.) Să murim deci şi să fim mântuiţi cu omul acesta, căci ne călăuzeşte drept, înspre Dumnezeu.
Cuvinte cheieavva Psenthaisie, Dumnezeu
Trimite prin e-mail
Printeaza
Adauga acest text in lista de recomandari:
| Lectura recomandata | ||
![]() |
![]() |
![]() |
| (Ne)lamuriri din Vechiul Testament | Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate | Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare |
