Religio

Cartea:

Cărți

Despre avva romanul

1
A venit odată un călugăr roman299(E posibil să fie vorba despre Arsenie) (care fusese mare dregător la palat)300(În unele ediţii.) şi a locuit alăturea de biserică. Şi mai avea şi un rob care îl slujea. Văzând preotul slăbiciunea301(astheneia, boala sau slăbiciunea.) lui şi aflând de la ce huzur vine, îi trimitea din ce îi prisosea şi venea la biserică. După douăzeci şi cinci de ani la Sketis ajunse văzător302(dioratikos „care vede prin lucruri şi oameni“.) vestit.
Auzind unul din egiptenii cei mari despre el, a venit să-l vadă, aşteptându-se să vadă la el vreun trai trupesc mai deosebit. A intrat şi l-a îmbrăţişat, apoi s-au rugat şi s-au aşezat. Egipteanul îl văzu că poartă haine subţiri, că avea aşternut şi blană sub el, şi pernă mică, şi picioare curate în sandale. Văzând acestea, s-a scandalizat, că în locul acela nu era asemenea fel de viaţă, ci trai aspru. Bătrânul, fiind văzător, a priceput că s-a scandalizat, şi i-a zis slujitorului lui: fă-ne ospăţ pentru avva astăzi!
S-au nimerit să fie şi ceva verdeţuri pe care le-a gătit, şi la vreme s-au ridicat să mânce. Avea bătrânul şi ceva vin, din pricina slăbiciunii303(Probabil hipotensiune.), şi au băut. Când s-a înserat, au făcut cei doisprezece psalmi, şi s-au culcat. La fel şi noaptea au făcut o mică rugăciune304(leitourgia. În alte ediţii: „la fel au făcut şi noaptea“.). Sculându-se egipteanul dimineaţa, îi zise: roagă-te pentru mine. Şi plecă fără folos. După ce s-a îndepărtat puţin, bătrânul, dorind să-l lămurească, a trimis să-l cheme înapoi. Când veni, îl primi cu bucurie şi-l întrebă:
– Din ce ţinut eşti?
– Egiptean.
– Din ce oraş?
– Nu sunt deloc orăşean.
– Care-ţi era munca în satul tău?
– Pândar.
– Unde dormeai?
– La câmp.
– Aveai aşternut sub tine?
– Zău, la câmp era să am aşternut sub mine?!
– Dar cum dormeai?
– Pe jos.
– Şi ce aveai de mâncare la câmp, ce vin beai?
– Este mâncare şi băutură la câmp?!
– Dar cum trăiai?
– Mâncam pâine uscată, şi, dacă se găsea, ceva afumătură şi apă.
– Mare osteneală. Era baie în sat, ca să vă spălaţi?
– Ba nu, ci în râu, când vroiam.
Când l-a cercetat bătrânul de toate acestea şi a aflat de osteneala vieţii lui de înainte, voind ca să-l lămurească, îi povesti traiul lui din lume, cel dinainte, zicându-i: eu smeritul pe care mă vezi, sunt din marele oraş Roma, şi am fost mare în palatul împăratului.
Când auzi egipteanul începutul cuvântului, fu cuprins de remuşcare305(katenygê.) şi ascultă ciulit ce i se spunea. El începu iar:
Aşa că am părăsit oraşul, şi am venit în pustia aceasta. Şi tot eu, cel pe care mă vezi, aveam case mari şi averi multe, dar dispreţuindu-le, am venit în această chilioară. Şi tot eu aveam paturi cu totul de aur, cu aşternuturi scumpe, şi în locul lor mi-a dat Dumnezeu rogojina aceasta şi blana. Veşmintele mele erau de mare preţ, şi în locul lor, port aceste haine ieftine. La prânzul meu se cheltuia mult aur, şi în locul lui, mi-a dat Dumnezeu aceste puţine verdeţuri şi păhăruţul de vin. Slujitorii mei erau mulţi robi, şi în locul lor a orânduit Dumnezeu pe bătrânul acesta să-mi slujească. În loc de baie, torn puţină apă pe picioarele mele şi (port) sandalele din pricina neputinţei. Şi iarăşi, în loc de muzici şi alăute, citesc cei doisprezece psalmi. Tot aşa şi noaptea, în locul păcatelor pe care le făceam, acuma îmi fac în tihnă mica rugăciune306(leitourgia). Deci te rog, avvo, nu te scandaliza de neputinţa mea.
Auzind acestea egipteanul, venindu-şi în fire, zise: vai mie, că venind de la marea osteneală din lume am venit la odihnă, şi cele pe care nu le aveam atunci, le am acuma. Tu însă ai venit de la mare huzur la osteneală, şi de la mare slavă şi avere ai venit la smerenie şi sărăcie.
Şi folosindu-se mult, plecă şi se împrieteni cu el, venea adesea la el pentru folos; că era acela om văzător şi plin de buna mireasmă a Duhului Sfânt.

2
Tot el a spus, că era un bătrân care avea un ucenic bun. Şi dintr-o toană307(oligôria, nepăsare sau dispreţ.) l-a aruncat afară cu cojoc cu tot. Fratele a răbdat aşezat afară. Deschizând bătrânul, îl găsi aşezat şi îşi ceru iertăciune, zicând: o, părinte, smerenia răbdării tale a biruit toana mea. Haide înăuntru, de acum fii tu bătrân şi părinte, iar eu tânăr şi ucenic.

Cuvinte cheie: , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul