Despre avva Serapion

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

1
Odată a trecut printr-un sat din şi a văzut o curvă stând în faţa chiliei ei. Bătrânul îi spuse:
– Aşteaptă-mă deseară; vreau să vin la tine şi să-mi petrec noaptea cu tine.
– Bine, avvo.
Şi s-a pregătit şi a aşternut patul. Când s-a înserat, bătrânul a venit la ea, şi, intrând în chilie, îi zise:
– Ai pregătit patul?
– Da, avvo.
El încuie uşa şi-i zise:
– Aşteaptă puţin, fiindcă avem pravilă, până o fac.
Şi a început bătrânul slujba361(synaxis) lui. Începând , la fiecare psalm făcea o , rugându-se lui pentru ea, să se pocăiască şi să se mântuiască, iar l-a auzit. Femeia stătea în picioare tremurând şi rugându-se pe lângă bătrân. Când bătrânul isprăvi toată , femeia căzu pe jos. Bătrânul începu Apostolul, spunând mult din el, şi aşa îşi isprăvi slujba. Femeia, cuprinsă de remuşcare, înţelegând că nu pentru păcat venise la ea, ci ca să-i mântuie sufletul, căzu la picioarele lui, zicându-i:
– Fii bun, avvo, şi călăuzeşte-mă unde să-i pot plăcea lui .
Atunci bătrânul o călăuzi la o mănăstire de fecioare şi o dete stareţei362(amma „mamă“.), zicând: ia-o pe sora aceasta şi nu-i pune jug sau poruncă aşa ca surorilor, ci dacă vrea ceva, dă-i, şi dă-i voie să meargă unde vrea.
După câteva zile ea zise:
– Eu sunt păcătoasă, vreau să mânc o dată la două zile.
După alte câteva zile zise:
– Eu am multe păcate, vreau să mânc o dată la patru zile.
După încă alte câteva zile o chemă pe stareţă zicându-i:
– Fiindcă l-am amărât mult pe cu nelegiuirile mele, fii bună, şi pune-mă într-o chilie, pecetluieşte-o, şi dă-mi printr-o gaură puţină pâine şi de lucru cu mâinile.
Iar stareţa aşa şi făcu. Şi ea plăcu lui pentru celelalte zile ale vieţii sale.

2
Un frate îl întrebă pe :
– Spune-mi un cuvânt.
– Ce să-ţi spun? Că ai luat cele ale văduvelor şi orfanilor şi le-ai pus în firida aceasta?
Căci o văzuse plină de cărţi.

3
A zis : aşa cum oştenii împăratului nu pot, când stau dinaintea lui, să se uite la dreapta sau la stânga, tot aşa şi omul, dacă stă înaintea lui şi caută la El cu frică în tot ceasul, nimic din ale vrăjmaşului nu-l poate înfricoşa.

4
A venit un frate la , iar bătrânul îl îndemnă să se roage după obicei. El, numindu-se păcătos şi nevrednic de chipul monahicesc, nu se lăsa înduplecat. A vrut şi să-i spele picioarele, şi n-a primit, folosind aceleaşi cuvinte. I-a făcut de mâncare, şi a început şi bătrânul să mânce, şi l-a mustrat aşa: fiule, dacă vrei să ai folos, rabdă în chilia ta şi ia seama la tine şi la lucrul mâinilor tale, căci ieşirea nu-ţi aduce atâta folos ca şederea în chilie.
El, auzind acestea, s-a înciudat şi s-a schimbat la faţă, încât nu se mai putea ascunde de bătrân. Iar îi zise: până acum ai spus „sunt păcătos“ şi te osândeai, zicând că nici să trăieşti nu eşti vrednic. Iar fiindcă eu te-am atenţionat cu dragoste, te-ai sălbăticit363(ethêriôtês „te-ai crispat, te-ai îmbufnat“.) aşa deodată? Dacă într-adevăr vrei să fii smerit, învaţă să rabzi bărbăteşte cele cu care te năpădesc alţii, nu să te acoperi cu vorbe goale.
Auzindu-le pe acestea fratele îi ceru iertare bătrânului şi se duse cu mult folos.

Cuvinte cheie, , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


(Ne)lamuriri din Vechiul Testament