Religio

Cartea:

Cărți

Despre avva Theodor al Fermei

1
Avva Theodor al Fermei dobândise trei cărţi bune, şi s-a dus la avva Macarie să-i spună:
– Am trei cărţi bune, şi-mi sunt de folos; şi le întrebuinţează şi fraţii, şi le sunt de folos şi lor. Spune-mi ce să fac: să le păstrez pentru zidirea mea şi a fraţilor, sau să le vând şi banii să-i dau săracilor.
– Bune sunt faptele, dar mai bună ca toate este neaverea.
Auzind acestea, a plecat, vânzându-le, şi banii i-a dat săracilor.

2
Un frate care locuia la Chilii era turburat de singurătate, şi a mers la avva Theodor al Fermei, spunându-i. Bătrânul îi zise: du-te, smereşte-ţi gândul, supune-te şi locuieşte cu alţii. El se întoarse la bătrân şi-i zise:
– Nici printre oameni nu am tihnă.
– Dacă singur nu ai tihnă, nici printre ceilalţi, de ce ai ieşit să te faci călugăr? Nu ca să rabzi necazurile? De câţi ani eşti monah?
– De opt.
– Zău aşa, eu port rasa de şaptezeci de ani şi n-am găsit odihnă nici o zi, şi tu în opt ani vrei să ai linişte?
Auzind acestea, se duse îmbărbătat.

3
A venit un frate odată la avva Theodor, şi vreme de trei zile l-a tot rugat să-i spună un cuvânt, dar el nu-i răspundea. Atunci fratele a plecat mâhnit. Ucenicul îi zise:
– Avvo, cum de nu i-ai spus cuvânt, de a plecat mâhnit?
– Nu i-am spus, zău, fiindcă e precupeţ şi vrea să fie slăvit din cuvintele altora.

4
A mai spus: dacă eşti prieten cu cineva şi se întâmplă să cadă în ispita curviei, dacă poţi, dă-i mâna şi trage-l în sus. Dar dacă va cădea în erezie, şi nu se lasă înduplecat de tine ca să se întoarcă, îndepărtează-te degrabă de el, ca nu cumva întârziind să cazi împreună cu el în groapă.

5
Se spunea despre avva Theodor al Fermei, că ţinea trei lucruri ca fiind mai de căpetenie ca multe altele: neaverea, nevoinţa şi fuga de oameni.

6
Era odată avva Theodor cu ei69(Cu fraţi la Sketis, în traduceri.). Iar ei mâncau, luând cu evlavie paharele, în tăcere, fără să spună „iartă“. Şi spuse avva Theodor: şi-au pierdut monahii buna-cuviinţă70(eugeneia, aici, bune maniere.) de a spune „iartă“.

7
L-a întrebat un frate:
– Vrei, avvo, să nu mânc pâine câteva zile?
– Bine faci; şi eu am făcut aşa.
– Vreau să-mi duc bobul la brutărie şi să-l fac făină.
– Dacă mergi iar la brutărie, fă-ţi pâinea; dar ce nevoie e de ieşirea aceasta?

8
A venit unul dintre bătrâni la avva Theodor şi i-a spus:
– Cutare frate s-a întors în lume.
– De asta te miri? Nu te mira, ci minunează-te mai degrabă dacă auzi că a putut cineva să scape din fălcile vrăjmaşului.

9
Un frate a venit la avva Theodor şi a început să vorbească şi să cerceteze lucruri, pe care încă nu le făcuse. Bătrânul îi spuse: încă n-ai găsit corabia, nici încărcătura n-ai încărcat-o, şi înainte de a ridica ancora, ai şi ajuns în oraş. Când vei face lucrul, vei ajunge la cele de care spui.

10
Tot el a venit odată la avva Ioan, cel care era eunuc din naştere. Şi i-a zis, pe când vorbeau ei: când eram la Sketis, lucrarea sufletului era de căpetenie, iar lucrarea mâinilor era neînsemnată71(parergon, secundar, subsidiar.); acum lucrarea sufletului a ajuns neînsemnată, şi ce era neînsemnat, lucrare.

11
L-a întrebat un frate:
– Ce este lucrarea sufletului, pe care acum o avem neînsemnată, şi ce este lucrarea neînsemnată, care ne este acuma lucrare de căpetenie?
– Toate cele care se fac din porunca lui Dumnezeu, sunt lucrarea sufletului; cele pe care le facem după mintea noastră, lucrând şi strângând, trebuie să ne fie neînsemnate.
– Lămureşte-mă.
– Dacă auzi despre mine că sunt bolnav şi vrei să mă cercetezi şi îţi zici „trebuie să-mi las lucrul, şi să plec acuma; hai să-l isprăvesc, şi atunci plec“ atunci îţi mai vine şi altceva şi apoi nu mai pleci deloc. Apoi un alt frate îţi zice: dă-mi mâna, frate! Şi spui „trebuie să-mi las lucrul meu, şi să plec să lucrez cu el“. Dacă nu mergi, laşi porunca lui Dumnezeu, care este lucrarea sufletului, şi faci ceea ce e lăturalnic, care este lucrul mâinilor.

12
A mai zis avva Theodor al Fermei: omul care stăruie întru pocăinţă nu este legat de poruncă.

13
Tot el a spus: nu e altă virtute ca aceea să nu dispreţuieşti.

14
A mai spus: cel care cunoaşte dulceaţa chiliei nu din dispreţ fuge de aproapele său.

15
A mai spus: dacă nu mă smulg de la simţămintele acestea de milă, nu mă lasă să fiu monah.

16
A mai spus: mulţi din vremea aceasta au luat odihna înainte ca să le-o dea Dumnezeu.

17
A mai spus: nu te culca într-un loc în care este femeie.

18
Un frate l-a întrebat pe avva Theodor, spunând: vreau să împlinesc poruncile. Atunci bătrânul îi spuse despre avva Theoná, că şi el spusese odată „vreau să-mi împlinesc gândul faţă de Dumnezeu“ şi luând grâu s-a dus la brutărie şi a făcut pâini. Şi cerându-i săracii, le-a dat pâinile; şi cum îi cereau iar, le-a dat şi coşurile şi haina pe care o purta, şi s-a întors în chilie, încins doar peste brâu cu o haină. Şi încă se mustra pe sine, zicând „nu am împlinit porunca lui Dumnezeu“.

19
S-a îmbolnăvit odată avva Iosif şi a trimis după avva Theodor, zicând: haide, să te văd până nu ies din trup. Era la jumătatea săptămânii. Şi nu s-a dus, ci a trimis să-i spună: dacă rămâi până sâmbătă, vin; dacă pleci, ne vom vedea în lumea cealaltă.

20
Un frate i-a zis avvei Theodor: spune-mi un cuvânt, că mă prăpădesc. Iar bătrânul îi zise cu greu: eu sunt în primejdie, şi ce să-ţi spun ţie?

21
A venit un frate la avva Theodor, ca să îl înveţe să împletească, aducând şi funie72( seira, fir de ţesut sau fibre pentru împletit coşuri.) cu el. Bătrânul îi spuse: pleacă, vino dimineaţă.
Şi se ridică, muindu-i funia, şi i-a urzit începutul împletiturii, zicând: fă aşa şi pe dincolo. Şi l-a lăsat, apoi a intrat de s-a aşezat în chilia lui. Şi la vreme i-a făcut de mâncare şi i-a dat drumul. Dimineaţa a venit iar, dar bătrânul i-a spus: ia-ţi funia de aici şi du-te; ai venit să mă bagi în ispită şi griji! Şi nu l-a mai lăsat înăuntru.

22
Povestea ucenicul avvei Theodor: a venit odată unul să vândă ceapă şi mi-a umplut un vas. Bătrânul mi-a spus: umple-i-l cu grâu şi dă-i. Erau două grămezi de grâu, unul ales, şi unul necurăţat; iar eu am umplut din cel necurăţat. Atunci bătrânul m-a privit supărat; şi de frică am căzut şi am spart vasul, şi i-am făcut metanie. Iar bătrânul a zis: scoală, nu tu, ci eu am greşit, că ţi-am zis. Şi ieşind bătrânul i-a umplut sânul de grâu ales şi i l-a dat cu cepele.

23
A plecat odată avva Theodor cu un frate să ia apă; şi luând-o fratele înainte spre fântână a văzut un şarpe. Bătrânul îi zise: du-te, calcă-l pe cap. Dar de frică nu s-a dus. Atunci a venit bătrânul, şi văzându-l jivina a fugit stingherită în pustie.

24
L-a întrebat cineva pe avva Theodor:
– Dacă vine peste noi dintr-o dată o năpastă, şi tu te temi, avvo?
– Şi dacă s-ar lipi cerul de pământ, lui Theodor tot nu i-ar fi frică.
Căci se rugase lui Dumnezeu să ia frica de la el; de asta îl şi întrebase.

25
Se spunea despre el, că ajungând diacon la Sketis nu vroia să-şi vadă de diaconie şi fugea în multe locuri. Şi bătrânii îl aduceau înapoi, zicând:
– Nu-ţi lăsa diaconia.
– Lăsaţi-mă şi o să mă rog lui Dumnezeu, să îmi adeverească dacă să stau în locul slujbei mele.
Şi se rugă lui Dumnezeu aşa: dacă e voia ta să stau în locul acesta, adevereşte-mi. Atunci i se arătă stâlp de foc din pământ până la cer, şi o voce care spunea: dacă vei putea să fii ca stâlpul acesta, mergi, fii diacon.
El auzind a hotărât ca să nu primească nicidecum. Mergând la biserică, i-au zis fraţii, făcând metanie: dacă nu vrei să fii diacon, măcar ţine potirul. Şi neprimind nici asta, a zis: dacă nu mă lăsaţi, mă duc din locul acesta. Şi aşa l-au lăsat.

26
Se spunea despre el, că atunci când s-a pustiit Schitul, s-a dus să locuiască la Ferma. Şi îmbătrânind, s-a îmbolnăvit, şi alţii îi aduceau cele trebuincioase. Şi ce îi aducea cel dintâi, îi dădea celui de-al doilea, şi aşa mai departe, ce primea de la unul, da altuia. Şi la ora mâncării, ce îi aducea cel care venea, aia mânca.

27
Se spunea despre avva Theodor, că atunci când s-a sălăşluit la Sketis, a venit la el un demon, vrând să intre; şi l-a legat în afara chiliei. Şi a venit şi alt drac să intre, şi l-a legat şi pe el. Şi venind pe deasupra şi al treilea drac i-a găsit pe cei doi legaţi; şi le spuse:
– Ce staţi aici afară?
– Este aşezat înăuntru şi nu ne lasă să intrăm.
Iar el tiranic a încercat să intre; dar bătrânul l-a legat şi pe el. Temându-se de rugile bătrânului, i-au cerut dracii:
– Lasă-ne.
– Plecaţi.
Şi s-au depărtat ruşinaţi.

28
Povestea unul din părinţi despre avva Theodor al Fermei: am mers odată după amiaz la el şi l-am găsit purtând un leviton zdrenţăros, cu pieptul gol şi culionul pe dinainte. Şi a venit un om de neam să-l vadă; el a bătut, iar bătrânul a ieşit să-i deschidă şi l-a întâmpinat, şezând în uşă să stea cu el de vorbă. Iar eu am luat o poală a hainei şi i-am acoperit umerii; el a întins mâna şi a tras-o. Când a plecat acela, i-am spus:
– Avvo, de ce ai făcut aşa? Omul a venit să se folosească, nu să se scandalizeze.
– Ce aud, avvo? am ajuns să slujim oamenilor? Noi am făcut ce trebuie, celelalte nu au însemnătate. Cel care vrea să se lămurească, se va lămuri; cel care vrea să se scandalizeze, se va scandaliza. Eu cum mă aflu, aşa îi şi întâmpin.
Şi ucenicului lui i-a poruncit: dacă vine cineva să mă vadă, nu-i spune ceva omenesc, ci dacă mânc, spune „mâncă“, şi dacă dorm, „doarme“.

29
Au venit odată peste el trei tâlhari: doi îl ţineau, şi unul îi lua lucrurile. Când i-a luat cărţile, a vrut să-i ia şi levitonul, adică haina. Atunci le spuse: ăsta lăsaţi-l. Ei nu vroiau. Atunci smucindu-şi mâinile i-a trântit pe cei doi, şi s-au speriat. Bătrânul le spuse: nu vă fie frică: împărţiţi-le în patru părţi, luaţi trei şi lăsaţi una. Şi au făcut aşa, şi ca să-şi ia partea lui, levitonul de mers la adunare.

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul