Religio

Cartea:

Cărți

Despre maica Singlitichia

376(Nici Singlitichia nu este nume propriu, ci poreclă. Provine de la synkletikê „senatorială“, probabil fiindcă ea provenea dintr-o familie de senatori romani.)

1
A zis maica Singlitichia: pentru cei care se îndreaptă spre Dumnezeu, la început este luptă, şi osteneală multă, apoi bucurie nespusă. Aşa cum cei care vor să aprindă focul se afumă şi le dau lacrimile, şi aşa ajung la ce au căutat, (că se spune „Dumnezeul nostru este foc mistuitor“377(Evrei 12, 29 şi în Vechiul Testament, în numeroase locuri.)) aşa trebuie şi noi să aprindem în noi înşine focul dumnezeiesc, cu lacrimi şi trudă.

2
A mai zis: trebuie ca noi cei care am ales această făgăduinţă378(epangelma, votul monastic, prin extensie călugăria.) să păzim curăţia379(sôfrosynê) cea mai înaltă. Căci şi la mireni se pare că e păzită curăţia, dar e însoţită şi de necurăţie, din cauza păcătuirii cu toate celelalte simţuri. Că ei privesc necuviincios şi râd aiurea380(ataktôs, în dezordine, anapoda.).

3
A mai zis: aşa cum leacurile cele mai amare îndepărtează veninul fiarelor otrăvitoare, tot aşa rugăciunea cu post izgoneşte gândul rău.

4
A mai zis: să nu te amăgească huzurul381(tryfê) mirenilor bogaţi, de parcă ar avea vreun rost, de dragul unei plăceri găunoase. Aceia preţuiesc bucătăria aleasă; tu cu postul, prin mâncăruri ieftine, copleşeşte îndestularea acelora. Căci s-a spus: „sufletul în belşug dispreţuieşte fagurii“382(Pilde 27, 7.) – nu te sătura cu pâine, şi atunci n-o să jinduieşti după vin.

5
A fost întrebată fericita Singlitichia, dacă neaverea383(aktemosynê, sărăcia voluntară.) este bine desăvârşit. Şi a spus: e chiar desăvârşit celor care pot. Căci cei care o rabdă au frământări, necazuri şi griji trupeşti384(thlipsis), dar linişte sufletească. Aşa cum cămăşile aspre se spală fiind bătute (cu maiul) şi fiind bine frecate, tot aşa şi sufletul dârz, prin sărăcia cea de bună voie, se întăreşte şi mai mult.

6
A mai zis: dacă te nimereşti în chinovie, nu-ţi schimba locul, că vei fi vătămat mult. Aşa cum pasărea ridicându-se de pe ouă le lasă reci şi sterpe, tot aşa şi călugărul sau fecioara răcesc şi mor pentru credinţă, pribegind din loc în loc.

7
A zis iar: vicleşugurile diavolului sunt multe. N-a clintit un suflet prin sărăcie. Îi întinde momeala bogăţiei. N-a izbândit cu înjurături şi ocări? Aduce laude şi faimă385(doxa, celebritate). Când e biruit cu sănătatea, îmbolnăveşte trupul. Neputând să amăgească prin plăceri, încearcă să doboare prin suferinţe386(ponos) nedorite. Atunci aduce boli grele, cu îngăduinţă de sus, ca să tulbure dragostea de Dumnezeu a celor descurajaţi. Iar trupul se zdrobeşte cu fierbinţeli cumplite şi suferă de sete neogoită.
Dacă, fiind păcătos, le înduri pe acestea, aminteşte-ţi şi de chinurile viitoare şi de focul veşnic şi de pedepsele date de judecători şi nu te vei descuraja faţă de cele de acum. Bucură-te că te-a cercetat Dumnezeu şi cuvântul acela de binecuvântare să-l ai în gură: „Domnul m-a tot certat, dar morţii nu m-a dat“387( Psalmul 117, 18.). Erai fier, dar prin foc lepezi rugina.
Chiar dacă, fiind drept, te îmbolnăveşti, vei urca de la cele mari la cele şi mai mari. Eşti aur? Prin foc însă vei fi şi mai încercat. Ţi s-a dat în trup înger al lui Satan?388(II Coloseni 12, 7.) Bucură-te! Vezi cui te asemeni, că te-ai învrednicit de partea lui Pavel. Eşti încercat prin fierbinţeli? Eşti pedepsit prin friguri? Scriptura spune însă „am trecut prin foc şi apă, şi ne-ai scos pe noi la odihnă“389( Psalm 65, 11.). Dacă ai trecut prin cea dintâi, aşteaptă-te şi la a doua. Fă fapte bune390(aretê „virtute“) strigă cuvintele sfântului, căci el spune „sărac şi îndurerat sunt eu“391(Psalm 68, 30.). Vei ajunge desăvârşit prin această pereche de suferinţe, căci spune „întru necaz m-ai desfătat“392(Psalm 4, 2.). Să ne antrenăm sufletele cu aceste exerciţii, căci vedem dinaintea ochilor adversarul.393(En toutois mallon tois gymnasiois tas psyhas askêthômen; ep’ofthalmôn gar horômen ton antipalon. Traducerea veche nu redă deloc metafora sportivă a frazei: „cu aceste deprinderi să ne iscusim sufletele, că-l vedem pe vrăjmaşul dinaintea ochilor“. Gymnasios, „exerciţiu de gimnastică“, askeô „a exersa“, antípalos „adversar“, sunt cu toţii termeni sportivi.)

8
A mai zis: dacă ne supără boala, să nu ne mâhnim, de parcă din pricina bolii şi a suferinţei394(plêgê) trupului nu am putea cânta cu glas tare; fiindcă toate aceste (suferinţe) desăvârşesc spre curăţirea de pofte. Căci şi postul şi culcatul pe pământ ne-au fost legiuite din pricina plăcerilor noastre. Dacă boala le-a tocit, vorba e de prisos. Aceasta este nevoinţa cea mare, a sta cu dârzenie în boli şi a-i înălţa lui Dumnezeu imnuri de mulţumire.

9
A mai zis: când posteşti, nu aduce ca pretext395(mê profasiêi. Adică „nu pretexta că postul te îmbolnăveşte“.) boala, că şi din cei care nu postesc, au căzut adesea în aceleaşi boli. Ai început binele? nu da înapoi, când vrăjmaşul ţi se pune în cale. Prin răbdarea ta el ajunge neputincios. Şi cei care încep să călătorească pe mare, mai întâi dau de vânt prielnic; ridicând pânzele396(histia „catarge“), şi îndată dau de vânt397(pneuma, suflu, vânt, dar şi „duh“.) potrivnic. Corăbierii însă nu părăsesc corabia din pricina vântului. Aşteptând puţin ori luptând cu talazurile, o iau din nou la drum. Aşa şi noi ne vom împlini fără primejdie călătoria pe mare, întinzând crucea în loc de pânze, dacă dăm de vânt398(pneuma, vânt sau duh.) potrivnic.

10
A mai zis: cei care adună averea văzută cu trude şi primejdii, agonisind multe, jinduiesc şi mai multe. Pe cele de faţă le nesocotesc, întinzându-se spre cele care nu sunt de faţă. Noi, chiar şi neavând nimic din cele căutate, nu vrem să câştigăm nimic, de frica lui Dumnezeu.

11
A mai zis: urmează pilda399(mimêsai, „imită“.) vameşului, ca să nu fii judecat împreună cu fariseul400(Luca 18, 10.). Alege401(epilexai, „preferă“.) blândeţea lui Moise, pentru ca să duci inima ta împietrită402(akrotomon) la izvoare de apă.

12
A mai zis: e primejdios ca cel care n-a trecut prin viaţa practică să-i înveţe pe alţii. Aşa cum cel care are o casă putredă, primind oaspeţi, îi răneşte prin căderea casei, tot aşa şi aceia, nezidindu-se403(oikodomêsantes „zidind“ sau „edificând“, şi în sens concret, şi în sens moral.) pe ei înşişi, i-au făcut să piară şi pe cei care au venit spre ei. Căci cu cuvintele chemau spre mântuire, dar cu răutatea traiului lor mai mult le-au dăunat ucenicilor404(Sens contextual. În text, athlêtês, „atlet, luptător“ sau în general persoană care face exerciţii.) lor.

13
A zis iar: e bine să nu te mânii; dacă se întâmplă totuşi, nici măcar măsura unei zile nu ţi-o îngăduie spre patimă, zicând: „să nu apună soarele peste mânia ta“. Tu însă aştepţi până apune toată vremea ta. De ce-l urăşti pe cel care te-a supărat? Nu el e cel care te-a nedreptăţit, ci diavolul. Urăşte boala, nu bolnavul.

14
A mai zis: cu cât progresează atleţii, cu atât se înfruntă cu adversar mai puternic.405(Metafore sportive şi vocabular sportiv: athlêtês, antagônistês.)

15
A mai zis: este şi nevoinţă poruncită406(epitetrammenê, de la epitrepô, „a lăsa, a transmite, a încredinţa, a porunci“.) de către vrăjmaşul, pe care o fac ucenicii lui. Atunci cum să deosebim nevoinţa407(askêsis) dumnezeiască şi împărătească de cea demonică şi tiranică408(Opoziţia împărat/tiran merită semnalată aici.)? E limpede că din cumpătare409(symmetria, „armonie, echilibru“.). Să-ţi fie acelaşi canonul postului în toată vremea. Nu posti patru sau cinci zile, şi în cealaltă zi să dezlegi postul cu o mulţime de mâncăruri. Întotdeauna necumpătarea410(ametria, lipsa de simetrie, dezechilibrul.) e stricătoare. Tânăr fiind şi sănătos, posteşte, că vor veni bătrâneţile cu neputinţe şi boli411(astheneias, la plural, mai ales cu sensul de boală.). Cât poţi, agoniseşte412(thêsaurison) hrană, ca atunci când nu vei putea să găseşti tihnă.

16
A mai zis: fiind în chinovie, să dăm întâietate413(prokrinômen, „să preferăm“.) ascultării asupra nevoinţei; una ne învaţă mândria, cealaltă smerenia.

17
A mai zis: trebuie ca noi să ne cârmuim sufletul cu discernământ, să nu ne urmărim (interesul) nostru414(ICorinteni 13, 5.), nici să slujim judecăţii noastre, ci să ne încredem părintelui întru credinţă.

18
A mai zis: este scris „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii“415(Matei 10, 16.). A fi ca şerpii înseamnă ca asalturile şi tertipurile diavolului să nu fie ascunse de noi, căci cei asemănători se recunosc îndată, iar neprihănirea porumbeilor înseamnă curăţia faptelor.

Cuvinte cheie: , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul