Religio

Cartea:

Cărți

Despre sfântul Epifanie, vlădica Ciprului

1
Povestea sfântul Epifanie episcopul că sub fericitul Atanasie cel mare, zburau ciorile în jurul templului lui Serapis, croncănind neîncetat: cras! cras! Şi venind elinii păgâni la fericitul Atanasie au strigat:
– Moş rău44(kakogere, „bătrân rău“ probabil format după modelul lui kalogeros „bătrân cumsecade“ apoi „călugăr“.), ce croncăne ciorile?
– Ciorile croncăne „cras, cras“; asta înseamnă latineşte mâine. Şi adăugă:
– Mâine veţi vedea slava lui Dumnezeu.
După aceea s-a dat de ştire că a murit Iulian împăratul45(Iulian Apostatul, duşman al creştinismului.). Şi fiind aşa, s-au adunat în fugă şi i-au strigat lui Serapis: dacă nu-l voiai, de ce luai cele de la el?

2
Tot el povestea că era un vizitiu la Alexandria, fiul uneia Maria. El a căzut la alergarea de care; ridicându-se apoi l-a întrecut pe cel care-l trântise şi a biruit, iar mulţimea a strigat: fiul Mariei s-a prăbuşit, apoi s-a ridicat şi a biruit. Pe când mai strigau asta a venit o veste în mulţime, că marele Teofil urcând în templul lui Serapis a doborât idolul şi a luat templul în stăpânire.46(Apoftegma de faţă este ecoul înăbuşit al unor lupte sângeroase duse împotriva păgânilor mai ales după venirea pe tron a lui Teodosie II.)

3
I s-a arătat fericitului Epifanie, vlădica Ciprului, de către stareţul mănăstirii pe care o avea în Palestina: cu rugăciunile tale, nu ne trecem cu vederea canonul, ci slujim cu sârg şi ceasul al treilea47(La nouă dimineaţa, la prânz la ora 12, la 15 după-amiază.) şi al şaselea şi al nouălea. El îi mustră aşa: e vădit că vă leneviţi la celelalte ceasuri de la rugăciune; monahul adevărat trebuie să aibă neîncetat rugăciunea şi cântul psalmilor în inima lui.

4
A trimis odată Epifanie vlădica Ciprului către avva Ilarion să-l cheme aşa: haide să ne vedem până nu ieşim din trup. Şi venind el s-au bucurat amândoi. Şi mâncând ei li se aduse pasăre. Episcopul luă, dându-i avvei Ilarion, care îi spuse: iartă-mă, avvo, dar de când am luat chipul călugăresc nu am mâncat jertfit. Şi-i răspunse Epifanie: eu de când am luat chipul călugăresc n-am lăsat pe nimeni să se culce având ceva împotriva mea, nici nu m-am culcat având ceva împotriva cuiva. Iar bătrânul îi răspunse: iartă-mă, căci traiul tău e mai bun decât al meu.

5
Tot el spunea: Dacă icoana lui Hristos, Melhisedec, l-a slăvit pe Avraam, rădăcina evreilor, cu atât mai mult însuşi adevărul Hristos îi binecuvintează şi sfinţeşte pe toţi cei ce cred în El.

6
Tot el a spus: cananeanca strigă şi e ascultată, şi cea cu scurgere de sânge tace şi e făcută fericită; fariseul strigă şi e osândit, vameşul nici nu-şi deschide gura şi e ascultat.

7
Tot el a spus: David prooroc nu se ruga la vreme, se scula la miezul nopţii, pe mânecate îl chema pe Dumnezeu, în zori i se închina, dimineaţa i se ruga, seara şi la prânz iar se ruga, de aceea a spus „de şapte ori pe zi te-am lăudat“.

8
A mai spus: neapărat să dobândească cei care pot, cărţi creştineşti, că şi vederea cărţilor ne face mai pregetători spre păcat şi ne îndeamnă mai curând să ne înălţăm spre dreptate.

9
A mai spus: mare întărire împotriva păcătuirii este citirea Scripturilor.

10
A mai spus: necunoaşterea Scripturilor este prăpastie mare şi genune adâncă.

11
A mai spus: mare trădare a mântuirii să nu ştii nici una din legile dumnezeieşti.

12
Tot el a spus: păcatele drepţilor sunt în jurul buzelor, dar ale celor necredincioşi din tot trupul. De aceea cântă David, „pune Doamne strajă gurii mele şi îngrădire împrejurul buzelor mele“, şi „am spus că voi păzi căile mele, ca să nu păcătuiesc cu limba mea“.

13
A fost întrebat:
– De ce poruncile sunt zece, şi fericirile nouă?
– Cele zece porunci sunt tot atâtea cât cele zece urgii ale egiptenilor, iar numărul fericirilor e chipul întreit al Treimii.

14
Tot el a fost întrebat:
– Ajunge un drept ca să-l îmblânzească pe Dumnezeu?
– Da, căci el însuşi a spus: găsiţi unul care să fie cinstit şi drept48(…ena poiounta krima kai dikaiosynen…, cineva care să facă judecată dreaptă şi dreptate.), şi voi fi milostiv cu tot poporul.49(Ieremia5, 1.)

15
A spus tot el: Dumnezeu iartă greşiţilor care se pocăiesc datoria, ca curvei şi vameşului, dar drepţilor le cere şi dobânzi. Asta le şi spunea apostolilor, când zice: „de nu va prisosi dreptatea voastră, mai mult ca a cărturarilor şi fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor“.50(Matei 5, 20.)

16
A mai spus şi asta, că „Dumnezeu vinde ieftin dreptatea celor care se străduiesc să cumpere: o fărâmă de pâine, o haină proastă, un pahar cu apă rece, un bănuţ.

17
A mai adăugat şi acestea:
Un om care împrumută de la altul, din sărăcie sau pentru mai mult folos, mulţumeşte când dă înapoi, dar dă înapoi pe ascuns, de ruşine. Domnul Dumnezeu dimpotrivă: ia cu împrumut pe ascuns, şi dă înapoi dinaintea îngerilor, arhanghelilor şi a drepţilor.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul