Religio

Cartea:

Cărți

Însingurarea

305. Când te-ai hotărât să intri într-o mănăstire, înseamnă că te-ai hotărât de a vieţui de unul singur. E rău de trăit în mănăstire pentru cel ce vrea să trăiască acolo, în legătură cu mulţimea, ca într-o societate. Aici nu trebuie să ştii decât doar pe unul singur, pe povăţuitorul tău sau pe părintele tău duhovnicesc şi pe stareţ; iar cu privire la ceilalţi, trebuie să avem o astfel de stare sufletească, ca şi cum ei nici n-ar exista. Atunci toate vor merge bine, iar fără acest temei, va fi o învălmăşală mai rea decât la balurile din Petersburg.

306. Dumneata, fără îndoială, ştii că tot miezul lucrării stă în lucrarea lăuntrică şi că potrivit cu aceste schimbări şi potrivit cu imboldurile care vin din partea lor, trebuie să schimbăm şi cele din afară. O să-ţi spun un singur lucru: începe acum, în starea de faţă, să te însingurezi acasă, şi de preferinţă să închini ceasurile de însingurare rugăciunii în care să ceri un singur lucru: „Arată-mi, Doamne, calea pe care să merg“. Nu numai cu cuvântul şi nu numai cu gândul, dar cheamă-L pe Dumnezeu în ajutor, în acest chip, cu o durere de inimă. Pentru o asemenea însingurare, fixează-ţi ori anumite ceasuri din fiecare zi – ceea ce e mai bine – ori anumite zile din săptămână. Şi păstrează-ţi însingurarea cum trebuie, căutând mai mult înţelepţirea şi arătarea căilor către Domnul. Cu această însingurare uneşte şi postul, simţit pentru trup. Aceasta va fi şi un bun ajutor pentru rugăciune. Şi în acea vreme fă experienţe lăuntrice de lepădare, când de una, când de alta pentru ca să ajungi neatârnat faţă de toate şi să te depărtezi astfel încât să nu te tragă nimic înapoi. Scopul este să ajungi până acolo, încât sufletul să se rupă din actuala ordine de viaţă, ca şi din nişte cătuşe şi ca şi din temniţă.

307. Trebuie să ne folosim de clipele însingurării, întorcându-le numai spre lucrurile dumnezeieşti, spre rugăciune şi meditaţie. Iar aceste îndeletniciri, de îndată ce vor merge cum se cuvine, nu te vor lăsa să te plictiseşti. Fiindcă din ele izvorăşte o mângâiere duhovnicească, pe care n-o poate da nimic din cele pământeşti.

308. Ai vrea, zici, să te faci sihastru. E cam devreme şi nici nu se simte nevoia. Trăieşti doar singur. Numai din când în când te vizitează cineva. Faptul că te duci la biserică nu-ţi afirmă singurătatea, ci o întăreşte sau îţi dă puterea să-ţi petreci timpul şi acasă în rugăciune. După anumite răstimpuri, se poate să nu ieşi câte o zi sau două, ca să stărui să fii pururea cu Dumnezeu. Dar asta tu o ai de la sine. Aşa că nu ai nici un rost să te gândeşti la sihăstrie. Când rugăciunea ţi se va întări în aşa măsură, încât te va păstra mereu în inimă înaintea lui Dumnezeu, atunci vei avea o sihăstrie, fără sihăstrie. Fiindcă ce este sihăstria? Faptul, când mintea, închizându-se în inimă, este în faţa lui Dumnezeu cu deplină evlavie şi nu vrea să iasă din inimă sau să se ocupe cu alt lucrare. Caută această sihăstrie, iar de cealaltă nu-ţi bate capul. E cu putinţă să rătăceşti prin lume, chiar când tu te afli la tine cu uşile încuiate, sau să laşi să pătrundă în camera ta o lume întreagă.

309. Te plângi în privinţa unei rânduieli lăuntrice, care îţi lipseşte. Da, fără de ea puţin folos ai, orice ai face. Dar ca să dobândeşti şi să te statorniceşti în ea e mai potrivit în pustie. Cele dintâi semne ale ei sunt inima înfrântă şi smerită.

310. Cum trebuie să ne îndrumăm pe calea dinlăuntrul nostru, ca să ne bucurăm de pacea sufletească?
Îţi voi spune: rânduieşte-ţi o însingurare lăuntrică. Această însingurare nu este un vid şi ea nu poate lua fiinţă dacă cineva s-ar gândi să-şi rânduiască un vid deplin. Ca să te însingurezi, trebuie să stai înlăuntrul Domnului şi să stai în aşa fel, încât să nu-ţi iei privirea minţii de la Domnul. Iată ce este pustia să te afli ochi în ochi cu Domnul. Această osteneală este de aşa fel încât ea însăşi uşurează şi întreţine să fi cu Domnul, este scopul vieţii noastre, şi când noi suntem cu Domnul, nu putem să nu simţim un trai bun, iar acest lucru în chip firesc păstrează luarea aminte asupra sa însuşi şi prin sine şi asupra Domnului, de la care vine.

311. E bine să te însingurezi între pereţii tăi din pricina risipirilor, dar ca să te însingurezi în tine însuţi e încă şi mai bine. Cea dintâi fără cea din urmă nu foloseşte nimic, iar cea din urmă este tot aşa de însemnată chiar şi fără cea dintâi.
Când oamenii se duc în casa Domnului, bine fac; dar cine se deprinde să se roage acasă, ca şi în biserică, nu e mai prejos de cei dintâi.
Aşa cum un om vede faţa către faţă pe un alt om, tot astfel, caută să-ţi aşezi sufletul înaintea Domnului, ca să fie faţă către faţă. E atât de firesc să fie aşa, încât nici n-ar trebui să amintesc asemenea lucruri. Căci, din firea lui, sufletul trebuie să năzuiască la Domnul. Iar Domnul pururea e aproape şi nu e nevoie să-i mai recomandăm pe unul altuia, fiindcă ei sunt cunoscuţi vechi.

312. Ai vrut să pleci la sihăstrie. Când va veni timpul, se poate să fi şi sihastru, dar mai întâi trebuie să te pregăteşti. Şi în genere, mi se pare că o sihăstrie deplină nu e potrivită pentru dumneata; dar aşa, te însingurează din când în când, căci e bine. Mai mult decât atât, n-ai ce dori. Când se va aprinde focul în inimă şi vei începe să trăieşti acolo cu luare aminte, atunci aceasta va fi o sihăstrie lăuntrică. Ea va cere o sihăstrie din afară, dar mie mi se pare că şi atunci e bine să te însingurezi pentru anumite timpuri.

313. Doreşti o totală însingurare? Aşteaptă. Însingurarea din afară va veni de la sine, când se va statornici cea lăuntrică. Dumnezeu va rândui. De altfel, primeşte ca o bună vestire, aceasta: poţi fi însingurat în mijlocul zgomotelor lumii şi poţi fi ca într-o învolburare lumească tocmai într-o chilie însingurată. Dumneata vei dobândi ceva mai bun decât însingurarea din afară, dacă te vei însingura astfel înlăuntru, încât nici un tumult din afară să nu te poată risipi. Cere acest lucru în rugăciunile dumitale.

Cuvinte cheie: , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul