VI. LUPTA CU PATIMILE

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

229. Pe deasupra noi trebuie să ştim, că a chema neîncetat numele lui este o doctorie, care ucide nu numai patimile, ci chiar însăşi lucrarea lor. Aşa cum un doctor caută o tămadă, sau un plasture pe care să le pună pe rana celui ce este bolnav, şi ele lucrează în timp ce suferindul nici nu cunoaşte această lucrare, tot astfel numele lui , fiind chemat omoară toate patimile, cu toate că noi nici nu ştim, cum se săvârşeşte aceasta.

230. Este nevoie de multă nevoinţă şi osteneală în , ca să ajungem în starea netulburată a gândurilor, la un act oarecare al inimii, în care locuieşte , după cum spune Apostolul: „Nu vă daţi seama de voi înşivă, de este în voi“? „Afară numai de nu sunteţi ceea ce nu trebuie să fiţi“ (2 Cor. 13, 5).

231. l-a luat pe omul pe care l-a zidit şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească (Fac. 2, 15), înţelegând această poruncă nu numai în sens propriu, simţit, ci şi în sens duhovnicesc, în înalta ei însemnătate. Ei () numesc „rai“ sufletul primilor oameni, ca un loc de petrecere al prea îmbelşugatului dar dumnezeiesc şi un loc aducător de roade în felurite virtuţi duhovniceşti, este de aşa fel încât în cele din urmă a început să se numească „lucrarea minţii“, iar paza acestei lucrări a minţii păstrarea curăţiei celei sufleteşti pe care deja ai ajuns-o.

232. împreună cu demonii lui, după ce, prin neascultare, l-a făcut pe om să fie alungat din Rai, izgonit şi din faţa lui , a căpătat dreptul să clatine în chip gândit puterea cugetătoare din fiecare om şi ziua şi noaptea, uneori mult, alteori puţin, iar câteodată prea mult şi nu ne putem îngrădi altminteri în faţa acestei năvăliri decât prin neîncetata aducere aminte de , dacă amintirea lui , întipărindu-se în mintea cuiva prin puterea crucii, va întări mintea întru neclătinare. Spre acest scop duc toate ostenelile nevoinţelor de gând, cu care se nevoieşte pe tărâmul credinţei orice creştin care s-a îmbrăcat cu datoria lui şi dacă lucrurile nu merg astfel la el, atunci se nevoieşte în deşert. Numai în vederea unei asemenea agonisiri se întreprind toate îndeletnicirile cele duhovniceşti, atât de felurite, de către orice căutător de , pe calea nevoinţelor făcute de bunăvoie: ca să încline bunăvoirea Atotbunului , ca să-i dăruiască din nou vrednicia cea dintru începuturi şi ca să se întipărească în mintea lui, cum spune Apostolul: „Copiii mei, pentru care din nou, sufăr durerile naşterii, până ce se va întipări în voi “ (Galat. 4, 19).

233. Patimile sunt totuna cu necazurile şi Domnul nu le-a despărţit, ci a zis: „Cheamă-mă în ziua de necaz şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi“. Şi de aceea, privitor la orice patimă nu este nimic mai folositor decât să chemi numele lui . Cât despre noi neputincioşii, nouă nu ne rămâne decât să alergăm în numele lui , fiindcă patimile, după cum s-a spus, sunt demonii şi (la chemarea acestui Nume) pleacă.

234. „Aşadar, dacă vrei să ieşi biruitor asupra patimilor, atunci, aflându-te prin şi prin lucrarea cea laolaltă a lui , înlăuntrul tău, coboară-te în adâncul inimii şi acolo urmăreşte pe următorii trei uriaşi puternici prin care înţeleg: uitarea, împietrirea şi neştiinţa al „celor de alt neam“, înţeleşi în chip gândit – diavolii – adică, prin care celelalte patimi rele, întorcându-se lucrează, trăiesc şi se întăresc în sufletele iubitorilor de plăceri. Tu însă, cu multă luare aminte şi cu stăruinţa minţii în lucrarea ei ce vine de sus, găsindu-i pe aceşti uriaşi răi, mulţi şi neştiuţi, vei putea să te izbăveşti uşor de ei mai târziu, dar tot cu luarea aminte şi cu rugăciunea“.

235. Precum tâlharii, văzând că într-un oarecare loc se află armele împăratului, nu mai năpădesc la întâmplare, tot astfel şi cel ce şi-a unit rugăciunea cu inima, nu este prădat la întâmplare, de tâlharii gândiţi“ (Scărarul).

Cuvinte cheie, , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare