PENTRU AVVA AHILA

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

1. S-au dus odată trei bătrâni la şi unul dintr-înşii avea nume rău. Şi i-a zis unul din bătrâni: avvo, fă-mi o mreajă (plasă)! Iar el a zis: nu-ţi fac. Şi celălalt i-a zis: fă milostenie, ca să-ţi avem pomenirea ta în mănăstire! Iar el a zis: n-am vreme. Îi zice lui celălalt, care avea numele cel rău: fă-mi mie o mreajă, avvo, ca s-o am din mâinile tale! Iar el răspunzând îndată, i-a zis: îţi voi face. Şi i-au zis lui deosebi cei doi bătrâni: cum noi te-am rugat şi n-ai voit să ne faci, iar acestuia i-ai zis că-i vei face? Le-a zis lor bătrânul: v-am zis vouă că nu vă fac şi nu v-aţi mâhnit, fiindcă nu am vreme. Iar acestuia de nu-i voi face, va zice: pentru păcatul meu auzind bătrânul nu a voit să-mi facă, şi îndată tăiem aţa. Deci cu aceasta am ridicat sufletul lui, ca să nu fie înghiţit de mâhnire unul ca acesta 2(Corint. II, 7.).

 

2. Zis-a : pogorându-mă eu odată la , mi-au dat unii puţină miere, ca să le dau bătrânilor şi am bătut în uşa chiliei lui ca să-i dau lui. Iar el a zis: cu adevărat, frate, nu mi-ar fi fost voia să-mi baţi acum în uşă, chiar de ar fi fost mană. Dar nici la altă chilie nu te mai duce. Deci m-am dus la chilia mea şi le-am dus la biserică.

 

3. A venit odată la chilia lui în şi l-a găsit mâncând: acesta pusese sare şi apă într-un castron. Şi văzându-l bătrânul că a ascuns castronul după funii, i-a zis: spune-mi ce mănânci? Iar el a zis: iartă-mă avvo, că tăiam smicele şi m-am suit pe arşiţă şi-am pus în gura mea pâine cu sare; că mi s-a uscat gâtlejul de arşiţă şi nu se pogora pâinea. Pentru aceasta am fost silit de am pus puţină apă peste sare, ca aşa să pot gusta. Deci, iartă-mă! Şi a zis bătrânul: veniţi de vedeţi pe Isaia, că mănâncă zeamă în . Dacă vrei să mănânci zeamă, du-te în .

 

4. A venit unul din bătrâni la şi l-a văzut pe el scuipând sânge din gura lui şi l-a întrebat: ce este aceasta părinte? Răspuns-a bătrânul: este cuvântul fratelui care m-a mâhnit şi m-a silit să nu-l vestesc lui şi m-am rugat lui ca să-l ridice de la mine. Şi s-a făcut cuvântul lui ca sângele în gura mea şi l-am scuipat jos şi m-am liniştit şi mâhnirea am uitat-o.

 

5. Zicea : ne-am dus eu şi la şi l-am auzit citind cuvântul acesta: nu te teme Iacove, a te pogorî în Egipt1(Facere 46, 3.). Şi mult a stătut citind cuvântul acesta. Şi bătând noi, ne-a deschis şi ne-a întrebat, de unde suntem şi temându-ne să zicem că suntem de la chilii, am zis că suntem de pe muntele Nitriei. Şi ne-a zis: ce să vă fac, dacă sunteţi de departe. Şi ne-a băgat înăuntru. Şi l-am găsit că lucra noaptea multă împletitură pentru coşniţe. Şi l-am rugat să ne spună vreun cuvânt. Iar el a zis: eu de aseară până acum am împletit douăzeci de stânjeni. Şi într-adevăr, n-am trebuinţă de dânşii; dar nu cumva să se mânie şi să mă învinuiască, zicând, că deşi putând să lucrez, nu am lucrat, pentru aceasta mă ostenesc şi lucrez din toată puterea mea. Şi folosindu-ne, ne-am dus.

Cuvinte cheie, , , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


(Ne)lamuriri din Vechiul Testament