PENTRU AVVA EVAGRIE

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

1. Zis-a avva : când eşti în chilie, strânge-ţi gândul tău, adu-ţi aminte de ziua morţii, vezi atunci murirea trupului, pune în minte nevoia! Ia osteneala, defaimă deşertăciunea lumii, ca să poţi totdeauna să petreci în dragostea liniştii şi să nu slăbeşti! Adu-ţi aminte şi de aşezarea cea acum în iad; gândeşte cum sunt acolo sufletele, în care cumplită tăcere, în care amar suspin şi în cât de mare frică şi înfiorare şi aşteptare! Socoteşte chinuirea cea neîncetată, lacrima cea sufletească şi fără de sfârşit! Ci şi de Ziua Învierii adu-ţi aminte şi de starea înaintea lui ! Gândeşte la judecata cea înfricoşată şi groaznică! Pune în mijloc cele ce se păstrează păcătoşilor, ruşinea cea înaintea lui şi a îngerilor şi a arhanghelilor şi a tuturor oamenilor, muncile, focul cel veşnic, viermele cel neadormit, tartarul, întunericul, scrâşnirea dinţilor, fricile şi pedepsele! Pune încă în mijloc şi bunătăţile cele ce se păstrează drepţilor, îndrăzneala cea înaintea lui Tatăl şi a Hristosului Lui, a îngerilor şi a arhanghelilor şi a toată mulţimea sfinţilor, Împărăţia cerurilor şi a darurilor ei, bucuria şi desfătarea ei. Pomenirea acestora amândorura adu-o la tine! Şi pentru judecata păcătoşilor lăcrimează, plângi, temându-te ca nu cumva şi tu să fii întru acestea! Iar pentru cele ce se păstrează drepţilor, bucură-te şi te veseleşte! Şi pe acestea te sârguieşte să le dobândeşti, iar de acelea să te înstrăinezi. Caută să nu uiţi cândva, măcar înăuntru, în chilia ta fiind, măcar afară undeva, pomenirea acestora, ca măcar prin aceasta să scapi de gândurile cele spurcate şi vătămătoare!

 

2. Zis-a iarăşi: taie prieteşugurile celor mulţi, ca să nu se spurce mintea ta şi va turbura chipul liniştirii1(La , num. 2.).

 

3. Zis-a iarăşi: mare lucru este cu adevărat a se ruga fără răspândire, dar mai mare este şi a cânta fără răspândire.

 

4. Zis-a iarăşi: adu-ţi aminte totdeauna de ieşirea ta şi nu uita judecata cea veşnică şi nu va fi greşeală în sufletul tău.

 

5. Zis-a iarăşi: ridică ispitele şi nimeni nu este care să se mântuiască.2(La avva , num. 7.)

 

6. Zis-a iarăşi: grăia unul din părinţi că hrana cea mai uscată şi deopotrivă, înjugată fiind cu dragostea, degrabă bagă pe monah în limanul nepătimirii.

 

7. S-a făcut odată sobor la chilii pentru un lucru şi a grăit avva . Zis-a lui preotul: ştim, avvo, că de erai în ţara ta, poate şi episcop vrei să fii şi cap multora, iar acum ca un străin şezi aici. Iar el umilindu-se, nu s-a tulburat, ci clătinând cu capul, a zis lui: adevărat este, părinte! Însă odată am grăit, iar a doua nu voi mai adăuga3( 39.).

Cuvinte cheie, , , , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


(Ne)lamuriri din Vechiul Testament