Zis-a avva Forta: de voieşte Dumnezeu să trăiesc eu, ştie cum mă va iconomisi; iar de nu voieşte, la ce îmi trebuie viaţa? Căci nu de la toţi primea ceva, măcar că era bolnav pe pat. Fiindcă zicea: de îmi aduce cineva ceva iar nu pentru Dumnezeu, nici eu nu am ce să-i dau lui, nici de la Dumnezeu nu ia plată. Că nu pentru Dumnezeu a adus şi se nedreptăţeşte cel ce a adus. Că trebuie cei ce sunt afierosiţi lui Dumnezeu şi la Dânsul numai, caută să fie cu aşa evlavie, încât să nu socotească vreo nedreptate, măcar de se va întâmpla de mii de ori să li se facă strâmbătate.
Cuvinte cheieavva Fortá, Dumnezeu, Eva
Trimite prin e-mail
Printeaza
Adauga acest text in lista de recomandari:
| Lectura recomandata | ||
![]() |
![]() |
![]() |
| (Ne)lamuriri din Vechiul Testament | Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate | Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare |
