1. Zis-a avva Ilie: eu de trei lucruri mă tem: când va vrea să iasă sufletul meu din trup, când voi vrea să întâmpin pe Dumnezeu şi când va fi să iasă hotărâre asupra mea.
2. Ziceau bătrânii către avva Ilie din Egipt, despre avva Agathon, că bun avvă este. Şi a zis lor bătrânul: după neamul şi rândul de oameni în care trăieşte, este bun. Şi i-au zis lui: dar după cei vechi, cum? Şi răspunzând bătrânul, le-a zis lor: am zis vouă, că după neamul şi rândul de oameni în care trăieşte, este bun; iar după cei vechi, am văzut un om în Schit, care putea să facă să stea soarele pe cer, precum a făcut şi Iisus al lui Navi. Şi acestea auzind ei, s-au spăimântat şi au proslăvit pe Dumnezeu.
3. Zis-a avva Ilie al Diaconiei: ce poate păcatul, unde este pocăinţa şi ce foloseşte dragostea unde este mândria?
4. Zis-a avva Ilie: am văzut pe un oarecare luând o tivgă cu vin sub subţioara sa şi ca să ruşinez pe draci, că era nălucire am zis fratelui: ajută-mă şi-mi ridică aceasta şi ridicând rasa lui, s-a aflat că nu avea nimic. Iar aceasta am spus-o, că măcar cu ochii de veţi vedea, sau veţi auzi, să nu primiţi, ci mai vârtos păziţi gândurile şi cugetele, ştiind că dracii le pun pe acestea în minte ca să spurce sufletul, să socotească cele nefolositoare şi ca să tragă mintea de la îndeletnicirea cu cele bune, căindu-se de păcatele sale şi rugându-se lui Dumnezeu.
5. Zis-a iarăşi: oamenii au mintea sau la păcate, sau la Iisus, sau la oameni.
6. Zis-a iarăşi: de nu va cânta mintea împreună cu trupul, în zadar este osteneala. Că de iubeşte cineva necazul, mai pe urmă se face lui spre bucurie şi odihnă.
7. Zis-a iarăşi: un bătrân a rămas într-o capişte şi au venit dracii, zicându-i lui: du-te din locul nostru! Iar bătrânul a zis: voi nu aveţi loc. Şi au început dracii să-i risipească cu totul smicelele lui de finic. Iar bătrânul sta adunându-le pe ele. Mai pe urmă dracul apucându-l de mână, îl trăgea-afară. Dar ajungând bătrânul la uşă, cu cealaltă mână ţinea uşa strigând: Iisuse, ajută-mi! Şi îndată a fugit dracul. Şi bătrânul a început a plânge. Iar Domnul a zis lui: de ce plângi? Şi a răspuns bătrânul: fiindcă dracii îndrăznesc să apuce pe om şi să-l necăjească. Şi i-a zis lui: tu te-ai lenevit; căci când M-ai căutat, ai văzut cum M-am arătat ţie! Acestea le zic, căci este trebuinţă de multă osteneală şi de nu se va osteni cineva, nu poate să aibă pe Dumnezeu cu sine, căci El pentru noi S-a răstignit.
8. Un frate s-a dus la avva Ilie sihastrul în chinovia peşterii lui avva Sava şi i-a zis lui: avvo, spune-mi un cuvânt! Iar bătrânul a zis fratelui: în zilele părinţilor noştri erau iubite aceste trei fapte bune: neaverea, blândeţea şi înfrânarea. Iar acum stăpâneşte între monahi: lăcomia de avere, îmbuibarea pântecelui şi obrăznicia. Oricare voieşti din acestea, ţine!
Cuvinte cheieavva Agathon, avva Ilie, Dumnezeu, Egipt, Eva, Iisus, Sava, Schit
Trimite prin e-mail
Printeaza
Adauga acest text in lista de recomandari:
| Lectura recomandata | ||
![]() |
![]() |
![]() |
| (Ne)lamuriri din Vechiul Testament | Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate | Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare |
