PENTRU AVVA IOSIF GEL DIN PANEFO

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

S-au suit odată unii din părinţi la avva în Panefo ca să-l întrebe pentru întâlnirea fraţilor ce găzduiesc la dânşii, de se cade să facă pogorâre şi să arate îndrăzneală către dânşii. Şi mai înainte de a fi el întrebat, a zis bătrânul către ucenicul său: ia seama la ceea ce voi să fac astăzi şi rabdă! Şi a pus bătrânul două emvrimii, unul de-a dreapta şi altul de-a stânga lui şi a zis: şedeţi. Şi a intrat în chilia lui şi s-a îmbrăcat cu haine vechi de cerşetor şi ieşind a trecut prin mijlocul lor şi iarăşi intrând, s-a îmbrăcat cu hainele sale. Şi ieşind iarăşi, a şezut în mijlocul lor. Şi ei s-au spăimântat de lucrul bătrânului. Şi le-a zis lor: luaţi seama, ce-am făcut? Zis-au ei: da. Le-a zis lor: nu cumva m-am schimbat din îmbrăcămintea cea necinstită? Îi zic ei: nu. Şi a zis lor: deci, dacă eu însumi sunt în amândouă hainele şi precum cea dintâi nu m-a schimbat, aşa nici cea de-a doua nu m-a vătămat. În acest chip suntem datori să facem cu primirea fraţilor celor străini1(La altele, cu întâlnirea fraţilor.) după Sfânta . Daţi zice, cele ale Cezarului, Cezarului şi cele ale lui , lui .2(Matei 22. 21.) Deci, când este venire de fraţi, cu îndrăzneală3(La altele, cu blândeţe.) să-i primim. Iar când suntem deosebi, trebuinţă avem de plâns, ca să petreacă cu noi. Iar ei auzind s-au minunat, că şi cele din inima lor le-a spus, mai înainte de a-l întreba şi au slăvit pe .

 

2. Zis-a avva lui avva : spune-mi, cum să mă fac călugăr? Şi a zis: de voieşti să afli odihnă şi aici şi acolo, pentru tot lucrul zi: eu cine sunt? Şi nu judeca pe nimeni.

 

3. Acelaşi iarăşi a întrebat pe avva , zicând: ce voi face când se apropie patimile? Să le stau împotrivă, sau să le las să intre? Îi zice lui bătrânul: lasă-le să intre, şi te luptă cu dânsele! Deci, întorcându-se la , şedea. Şi venind oarecare din tebei în , spunea fraţilor, că a întrebat pe avva , zicând: de se va apropia de mine patima, să-i stau împotrivă, sau să o las să intre? Şi mi-a zis: nu lăsa nicidecum să intre patimile, ci îndată le taie. Şi auzind avva că aşa a zis tebeului, avva , sculându-se s-a dus la el în Panefo şi i-a zis: avvo, eu ţi-am încredinţat cugetele mele şi iată în alt fel mi-ai zis mie, şi în alt fel tebeului. I-a zis lui bătrânul: nu ştii că te iubesc? Şi a zis: aşa. Au nu tu îmi ziceai ca însuţi ţie spune-mi mie? Şi a zis: aşa este. I-a zis bătrânul: de vor intra patimile şi vei da şi vei lua cu dânsele, mai iscusit te fac; iar eu ca însumi mie ţi-am grăit. Dar sunt alţii cărora nici a se apropia patimile, nu le este de folos, ci îndată a le tăia pe ele au trebuinţă.

 

4. Un frate a întrebat pe avva , zicând: ce voi face, că nici rele pătimiri a suferi nu pot, nici a lucra şi a da dragoste.1(Milostenie) I-a zis lui bătrânul: dacă nu poţi din acestea nici una a face măcar păzeşte-ţi ştiinţa ta despre aproapele, de către tot răul – şi te mântuieşti. Că fără de păcat cere sufletul.

 

5. Zicea unul din fraţi: m-am dus odată la Iradia cea de jos, către avva şi avea în mănăstirea lui un dud frumos, şi îmi zice de dimineaţă: du-te, mănâncă! Şi era vineri. Şi nu m-am dus pentru post. Şi rugându-l, am zis: pentru , spune-mi socoteala aceasta? Iată, tu îmi ziceai: du-te, mănâncă! Iar eu pentru post nu m-am dus şi mă ruşinam de porunca ta, socotind cu ce intenţie îmi zice bătrânul. Deci, ce trebuia să fac? Că îmi ziceai: du-te! Iar el a zis: părinţii nu grăiesc fraţilor drept, ci mai mult cele strâmbe. Şi de vor vedea că fac cele strâmbe, nu le mai grăiesc cele strâmbe, ci adevărul, ştiind că la toate sunt ascultători.

 

6. Zis-a avva lui avva : nu poţi să te faci călugăr de nu te vei face ca focul, arzând tot.

 

7. A mers avva la avva şi i-a zis: avvo, după puterea mea îmi fac puţină pravilă şi puţinul post şi rugăciunea şi citirea şi liniştea şi după puterea mea sunt curat cu cugetele. Ce am a mai face? Deci, sculându-se bătrânul, şi-a întins mâinile la cer şi i s-au făcut degetele ca zece făclii de foc. Şi i-a zis: de voieşti, fă-te tot ca focul!

 

8. Un frate a întrebat pe avva zicând: vreau să ies din chinovie şi să şed afară. Şi i-a zis lui bătrânul: unde vezi sufletul tău că se odihneşte şi nu se vatămă, şezi. Îi zice lui fratele: şi în chinovie mă odihnesc şi afară. Ce voieşti să fac? Îi zice bătrânul: daca te odihneşti şi în chinovie şi afară pune-ţi amândouă cugetele în cumpănă; şi unde vezi că mai mult se foloseşte şi atârnă cugetul tău, aceasta fă.

 

9. S-a dus unul din bătrâni la prietenul său, ca mergând ei, să cerceteze pe avva şi a zis: zi-i ucenicului tău ca să ne gătească nouă măgarul! Şi a zis: cheamă-l şi orice vei vrea, face. Îi zice: cum îi este numele? Iar el a zis: nu ştiu. Şi i-a zis: câtă vreme are cu tine, de nu îi ştii numele? Şi i-a zis: doi ani. Iar el a zis: dacă tu doi ani nu ştii numele ucenicului tău, eu într-o zi ce trebuinţă am să-l aflu?

 

10. S-au adunat fraţii odată la avva şi şezând ei şi întrebându-l, se bucura el şi cu toată osârdia le zicea: eu împărat sunt astăzi! Că am împărăţit peste patimi.

 

11. Spuneau părinţii despre avva cel din Panefo că voind să se săvârşească, şedeau bătrânii şi luând el seama la fereastră şi chemând pe ucenicul său, i-a zis: adu-mi toiagul. Că acesta socoteşte că am îmbătrânit şi nu mai pot asupra lui. Şi după ce a apucat toiagul, au văzut bătrânii că s-a slobozit ca un câine pe fereastră şi s-a făcut nevăzut.

Cuvinte cheie, , , , , , , , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


Trupuri imateriale - reprezentari bizantine ale ingerilor