PENTRU AVVA LONGHIN

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

1. A întrebat odată pe despre trei gânduri, zicând: voiesc să mă înstrăinez. I-a zis lui bătrânul: de nu-ţi vei stăpâni limba nu eşti străin, oriunde vei merge. Deci şi aici stăpâneşte-ţi limba şi eşti străin. I-a zis lui iarăşi: voiesc să postesc! I-a răspuns lui bătrânul: zis-a Isaia proorocul: de vei încovoia ca pe un lanţ şi ca pe un belciug grumazul tău, nici aşa nu se va chema post primit1(Isaia 51, 5.). Ci mai vârtos stăpâneşte gândurile tale cele rele. I-a zis lui a treia oară: voiesc să fug de oameni. Răspuns-a bătrânul: de nu vei isprăvi aceasta mai întâi cu oamenii, nici deosebi nu poţi să o isprăveşti.

 

2. fiind odată bolnav, zicea întru sine: zaci şi mori. Iar de-mi vei cere să mănânci fără vreme, nici hrana cea de toate zilele nu-ţi voi da.

 

3. S-a întrebat : care faptă bună este mai mare decât toate celelalte? Şi a zis: socotesc că precum mândria este mai mare decât toate patimile, încât a putut să surpe pe unii şi din cer, aşa şi smerita cugetare este mai mare decât toate faptele bune, pentru că poate să scoată pe om din adâncuri, măcar de ar fi păcătos ca un drac. Pentru aceea şi Domnul mai înainte de toţi fericeşte pe cei săraci cu duhul.

 

4. O femeie având patimă la sân, care se cheamă carchin, auzind de , a căutat să se întâlnească cu dânsul. Deci şedea el la semnul al nouălea de la . Şi căutând femeia, s-a întâmplat fericitul acela de aduna lemne pe lângă mare. Şi găsindu-l pe el, i-a zis lui: avvo, unde locuieşte , robul lui ? – neştiind că el este. Iar el i-a răspuns: ce voieşti de la înşelătorul acela? Nu te duce la dânsul, căci este amăgitor! Dar ce este ceea ce ai? Iar femeia i-a arătat patima şi făcând el semnul crucii peste locul acela, a slobozit-o zicând: du-te şi te va tămădui, căci Longhin cu nimic nu poate să te folosească! Deci s-a dus femeia, crezând cuvântul lui şi s-a tămăduit îndată. După acestea povestind ea către oarecare lucrul şi semnele bătrânului spunându-le, a priceput că el este .

 

5. Altădată iarăşi i-au adus lui unii pe un îndrăcit. Iar el zicea către dânşii: eu n-am ce să fac. Ci mergeţi mai bine la . Apoi când a început să izgonească , a început a striga : acum socoteşti, avvo Zinon, că pentru tine ies? Iată se roagă acolo împotriva mea şi temându-mă de rugăciunile lui, ies, că altfel ţie nu-ţi dam răspuns.

 

6. Zis-a către avva : femeia atunci cunoaşte că a zămislit, când i se va opri sângele. Aşadar şi sufletul, atunci cunoaşte că a primit Duh Sfânt, când i se vor opri patimile cele ce curg jos dintr-însul. Iar câtă vreme petrece într-însele, cum poate să se mărească în deşert, că este fără patimă? Dă sânge şi ia Duh!

Cuvinte cheie, , , , , ,

Trimite prin e-mail Trimite prin e-mail
Printeaza Printeaza

Adauga acest text in lista de recomandari:

Capitolul precedent
Urmatorul capitol

Lectura recomandata
(Ne)lamuriri din Vechiul Testament Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare

Lectura recomandata


Trupuri imateriale - reprezentari bizantine ale ingerilor