Religio

Cartea:

Cărți

PENTRU AVVA MATOI

1. Zicea avva Matoi: voiesc lucrare uşoară şi statornică, decât cea care este ostenicioasă din început şi degrab se curmă.

 

2. Zicea iarăşi: pe cât se apropie omul de Dumnezeu, pe atât se vede pe sine păcătos, căci proorocul Isaia văzând pe Dumnezeu, se făcea ticălos şi necurat pe sine.

 

3. Zicea iarăşi: când eram mai tânăr, ziceam în sinea mea că poate ceva bun lucrez, iar acum dacă am îmbătrânit, văd că nu am nici un lucru bun în sinea mea.

 

4. Zis-a iarăşi: nu ştie satana de ce fel de patimi se biruieşte sufletul. Seamănă adevăr, dar nu ştie de va secera unele gânduri, adică pentru curvie, iar altele pentru grăirea de rău şi asemenea, celelalte patimi. Şi la ce fel de patimă va vedea sufletul că se pleacă, aceea i-o dă lui.

 

5. Un frate a venit la avva Matoi şi i-a zis lui: cum schitenii făceau mai mult decât Scriptura, iubind pe vrăjmaşii lor mai mult decât pe sine? I-a zis lui avva Matoi: eu, pe cel ce mă iubeşte, nu-l iubesc ca pe mine însumi.

 

6. Un frate l-a întrebat pe avva Matoi: ce voi face de va veni la mine vreun frate şi este post, sau de dimineaţă, că mă necăjesc? Şi i-a zis lui bătrânul: dacă nu te necăjeşti şi mănânci cu fratele, bine faci, iar dacă nu aştepţi pe nimeni şi mănânci, aceasta este voia ta.

 

7. Spus-a avva Iacob: m-am dus la avva Matoi şi întorcându-mă eu, i-am zis lui că vreau să mă duc la chilii. Şi mi-a zis: du închinăciune din partea mea lui avva Ioan. Şi venind eu la avva Ioan, i-am spus lui că avva Matoi i se închină. Şi mi-a zis bătrânul: iată, avva Matoi cu adevărat este israilitean, în care vicleşug nu este1(Ioan I, 47.). Şi împlinindu-se un an, iarăşi m-am dus la avva Matoi şi i-am dus închinăciunea de la avva Ioan. Şi a zis bătrânul: nu sunt vrednic de cuvântul bătrânului. Însă aceasta să ştii, cum că atunci când vei auzi pe vreun bătrân slăvind pe aproapele mai mult decât pe sine, la măsuri mari a ajuns. Că aceasta este desăvârşirea, ca pe aproapele să-l slăvească mai mult decât pe sine.

 

8. Zicea avva Matoi: a venit un frate la mine şi mi-a zis că grăirea de rău este mai grea decât curvia. Şi am zis că aspru este cuvântul. Deci, mi-a zis: şi cum voieşti să fie lucrul acesta? Iar eu i-am zis: grăirea de rău este rea cu adevărat, dar are grabnică tămăduire. Că se pocăieşte de multe ori cel ce a grăit de rău, zicând: rău am grăit. Iar curvia fireşte este moarte.

 

9. S-a dus odată avva Matoi de la Rait în părţile magdolilor. Şi era fratele lui cu dânsul, şi apucând episcopul pe bătrân l-a făcut preot. Fiind ei împreună1(La altele, gustând.), zicea episcopul: iartă-mă, avvo! Ştiu că nu vroiai lucrul acesta, dar ca să fiu blagoslovit de tine, am îndrăznit de am făcut aceasta. Şi i-a zis lui bătrânul cu smerenie: şi gândul meu voia puţin. Însă eu mă mâhnesc, pentru că am să mă despart de fratele meu, căci nu pot să fac toate rugăciunile singur. Şi i-a zis episcopul: de ştii că este vrednic eu îl hirotonesc. Avva Matei i-a răspuns: nu ştiu, una ştiu, că decât mine este mai bun. Şi l-a hirotonit şi pe dânsul. Şi au adormit amândoi neapropiindu-se de jertfelnic, ca să facă Liturghie. Şi zicea bătrânul: cred în Dumnezeu că poate nu voi avea osândă multă pentru hirotonie fiindcă nu fac Liturghie, căci a celor fără de prihană este hirotonia.

 

10. A zis avva Matoi că trei bătrâni s-au dus la avva Pafnutie, căruia i se zicea Chefala, ca să-l întrebe un cuvânt. Şi le-a zis lor bătrânul: ce voiţi să vă zic vouă, cuvânt duhovnicesc sau trupesc? I-au răspuns lui: duhovnicesc. Le-a zis lor bătrânul: duceţi-vă, iubiţi necazul mai mult decât odihna şi necinstea mai mult decât slava şi a da mai vârtos decât a lua.

 

11. Întrebat-a un frate pe avva Matoi, zicând: spune-mi un cuvânt. Iar el i-a zis lui: du-te, roagă-te lui Dumnezeu ca să-ţi dea plângere în inima ta şi smerenie şi ia aminte totdeauna la păcatele tale şi nu judeca pe alţii ci te fă dedesubtul tuturor! Nu avea prieteşug cu copil, nici cunoştinţă cu femeie, nici prieten eretic şi taie îndrăzneala de la tine şi înfrânează-ţi limba şi pântecele şi gustă puţin vin! Şi de va grăi cineva pentru orice fel de lucru, nu te certa cu dânsul, ci de va grăi bine, zi: aşa cu adevărat, iar de va grăi rău, zi: tu ştii cum vorbeşti. Şi nu te prigoni cu dânsul pentru cele ce a grăit. Şi aceasta este smerenia.

 

12. Întrebat-a un frate pe avva Matoi: Spune-mi vreun cuvânt! Şi i-a zis: toată prigonirea despre tot lucrul, taie-o de la tine şi plângi şi te tânguieşte, că vremea s-a apropiat.

 

13. Un frate a întrebat pe avva Matoi, zicând: ce voi face, că limba mea mă supără şi când vin în mijlocul oamenilor nu pot să o înfrânez, ci îi osândesc în tot lucrul bun şi îi mustru pe dânşii. Deci, ce voi face? Şi răspunzând bătrânul, a zis: dacă nu poţi să te stăpâneşti pe tine, fugi deosebi, căci este slăbiciune. Iar cel ce şade cu fraţii, nu trebuie să fie cu patru colţuri, ci rotund, încât către toţi să se rostogolească. Şi a zis bătrânul: nu pentru faptă bună şezi deosebi, ci pentru slăbiciune. Că putincioşi sunt cei ce vin în mijlocul oamenilor.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul