1. Trecând avva Milisie printr-un loc, a văzut pe un călugăr ţinându-se de către oarecine, ca şi cum ar fi făcut ucidere. Şi apropiindu-se bătrânul, a întrebat pe fratele. Şi aflând că se năpăstuieşte, a zis către cei ce îl ţineau pe dânsul: unde este cel ce s-a ucis? Şi i-a arătat lui şi apropiindu-se de cel ucis, a zis tuturor să se roage. Iar el întinzându-şi mâinile către Dumnezeu, a înviat mortul. Şi i-a zis lui înaintea tuturor: spune nouă, cine este cel ce te-a omorât? Iar el a zis: intrând în biserică, am dat bani preotului şi el sculându-se, m-a junghiat şi luându-mă, m-a aruncat în mănăstirea avvei. Eu vă rog pe voi, să se ia banii şi să se dea copiilor mei. Atunci a zis către dânsul bătrânul: du-te şi dormi până ce va veni Domnul şi te va ridica!
2. Altădată, locuind el cu doi ucenici în hotarele Persiei, au ieşit doi fii ai împăratului, fraţi trupeşti, ca să vâneze după obicei. Şi au pus mreji în multă depărtare de loc ca la patruzeci de mile, ca orice se va afla înăuntrul mrejelor, să vâneze şi să ucidă cu suliţa. Deci s-a aflat bătrânul cu cei doi ucenici ai săi şi văzându-l ei păros şi ca pe un sălbatic, s-au speriat şi i-au zis lui: om eşti, sau duh? Spune-ne nouă! Şi le-a zis lor: om sunt păcătos şi am ieşit să-mi plâng păcatele mele şi să mă închin lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar ei i-au zis: nu este alt Dumnezeu afară de soare, de foc şi de apă – cărora se închinau ei; ci apropie-te şi jertfeşte lor! Iar el le-a zis: acestea sunt zidiri şi vă înşelaţi. Dar vă rog pe voi să vă întoarceţi şi să cunoaşteţi pe adevăratul Dumnezeu, care a zidit acestea toate. Iar ei au zis: de Cel osândit şi răstignit zici că este Dumnezeul adevărat? Şi a zis bătrânul: de Cel ce a răstignit păcatul şi a omorât moartea, pe Acesta îl cred Dumnezeu adevărat. Iar ei muncindu-l împreună şi cu fraţii, îl silea să jertfească. Şi mult muncindu-i au tăiat capetele celor doi fraţi, iar pe bătrânul multe zile căznindu-l, pe urmă după meşteşugul lor l-au pus în mijloc şi au aruncat săgeţi unul dinainte şi altul dinapoia lui. Insă el le-a zis: fiindcă v-aţi unit şi aţi vărsat sânge nevinovat, într-o clipă mâine în ceasul acesta va rămâne mama voastră fără de voi, fiii săi, şi se va lipsi de dragostea voastră şi cu săgeţile voastre unul altuia sângele veţi vărsa. Iar ei nebăgând de seamă cuvântul lui, au venit a doua zi să vâneze şi a sărit dintre dânşii o cerboaică. Şi şezând ei pe caii lor, alergând să o prindă aruncând săgeţi asupra ei, au străpuns unul altuia inimile lor, după cuvântul bătrânului ce le zisese, când îi blestemase. Şi aşa au murit.
Cuvinte cheieavva Milisie, Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu, Hristos, Iisus, Iisus Hristos
Trimite prin e-mail
Printeaza
Adauga acest text in lista de recomandari:
| Lectura recomandata | ||
![]() |
![]() |
![]() |
| (Ne)lamuriri din Vechiul Testament | Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate | Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare |
