1. Zis-a avva Mios, cel al lui Veleu: ascultarea este în loc de ascultare şi oricine ascultă pe Dumnezeu şi Dumnezeu îl ascultă pe dânsul.
2. Zis-a iarăşi despre un oarecare bătrân că era în Schit, dar era din robi şi dobândise foarte mare dreaptă socoteală, care venea în tot anul la Alexandria, aducând plata birului stăpânilor lui. Iar bătrânul a pus apă în lighean şi l-a adus ca să spele picioarele stăpânilor. Iar el zicea către dânsul: nu, părinte, nu ne îngreuia pe noi. El le-a răspuns: mărturisesc că robul vostru sunt şi mulţumesc că m-aţi lăsat slobod, ca să slujesc lui Dumnezeu. Dar eu vă spăl pe voi şi primiţi această plată a birului meu. Iar ei se împotriveau, neprimind. Deci le-a zis lor: dacă nu voiţi să primiţi, şed aici, robindu-vă vouă. Şi ei temându-se de aceasta îl lăsa să facă ce voia şi îl petreceau pe el cu multe din cele de trebuinţă şi cu multă cinste, ca să facă pentru dânşii milostenie. Pentru aceasta s-a făcut vestit şi iubit în Schit.
3. A fost întrebat avva Mios de un ostaş dacă primeşte Dumnezeu pocăinţa. Iar el, după ce l-a sfătuit cu multe cuvinte, a zis către dânsul: spune-mi, iubite, de ţi se va rupe haina, o lepezi afară? Zis-a: nu, ci o cos şi o port. Zis-a către dânsul bătrânul: deci dar, dacă îţi este milă de haină, lui Dumnezeu nu-i va fi milă de zidirea Sa?
Cuvinte cheieAlexandria, avva Mios, Dumnezeu, Schit
Trimite prin e-mail
Printeaza
Adauga acest text in lista de recomandari:
| Lectura recomandata | ||
![]() |
![]() |
![]() |
| (Ne)lamuriri din Vechiul Testament | Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate | Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare |
