Religio

Cartea:

Cărți

PENTRU AVVA THEODOR AL FERMEI

1(Este un munte în Egipt, care se întinde de la Schit către pustiul cel mare şi se numeşte Fermi.)

 

1. Avva Theodor al Fermei dobândise trei cărţi bune şi s-a dus la avva Macarie şi i-a zis lui: am trei cărţi bune şi mă folosesc dintr-însele şi le întrebuinţez şi fraţii şi ei se folosesc. Spune-mi dar, ce trebuie să fac? Oare să le ţin pe ele spre folosul meu şi al fraţilor, sau să le vând şi banii să-i dau săracilor? Şi răspunzând bătrânul, a zis: bune sunt faptele cu adevărat, dar mai bună decât toate este neaverea. Şi aceasta auzind, ducându-se, le-a vândut şi banii i-a dat săracilor.

 

2. Un frate oarecare şezând singur deosebi la chilii2(Este un loc afară din oraşul Alexandria, care se numeşte chilii pustniceşti.) se tulbura. Şi mergând către avva Theodor al Fermei, i-a spus lui despre tulburarea sa. Iar bătrânul i-a zis: mergi, smereşte-ţi gândul tău şi te supune şi petreci împreună cu alţii. Şi după câtăva vreme s-a întors către bătrânul şi i-a zis lui: nici împreună cu oamenii nu mă odihnesc. Şi i-a zis bătrânul: dacă nici singur deosebi nu te odihneşti, nici împreună cu alţii nu te împaci, pentru ce ai ieşit la viaţa călugărească? Au nu ca să suferi necazurile? Spune-mi, câţi ani ai de când eşti în chipul acesta? Răspuns-a fratele: opt. Zis-a lui bătrânul: cu adevărat eu am în chipul acesta şaptezeci de ani şi nici într-o zi n-am aflat odihnă şi tu în opt ani voieşti să ai odihnă? Şi aceasta auzind fratele, întărindu-se s-a dus.

 

3. S-a dus odată un frate către avva Theodor şi a făcut trei zile, rugându-l ca să audă vreun cuvânt. Iar el nu i-a răspuns lui. Şi a ieşit scârbit. Zis-a către el ucenicul lui: avvo cum de nu i-ai zis vreun cuvânt; căci s-a dus scârbit? Şi i-a zis bătrânul: cu adevărat nu i-am grăit lui, căci este neguţător şi în cuvinte străine voieşte să se slăvească.

 

4. Zis-a avva Theodor iarăşi: de ai prieteşug cu cineva şi se va întâmpla să cadă el în ispita curviei, de poţi, dă-i lui mâna şi trage-l în sus. Iar de va cădea în eres şi nu se va pleca ţie să se întoarcă, degrabă taie-l pe el de la tine, ca nu cumva zăbovindu-te să cazi împreună cu el în groapă.

 

5. Se spunea pentru avva Theodor al Fermei, că aceste trei capete avea mai presus decât alţii: neaverea, nevoinţa şi fuga de oameni.

 

6. Petrecea odată avva Theodor cu fraţii în Schit şi mâncând ei, luau cu evlavie paharele, tăcând şi nezicând cuvântul: iartă! Şi a zis avva Theodor: au pierdut călugării obiceiul cel bun, nezicând: iartă.

 

7. L-a întrebat pe el un frate, zicând: voieşti, avvo, să nu mănânc pâine câteva zile? Şi i-a zis lui bătrânul: bine faci, că şi eu am făcut aşa. Şi i-a zis lui fratele: voiesc să pun năutul meu în pitărie şi să-l fac făină. Zis-a lui bătrânul: dacă iarăşi te duci la pitărie, fă-ţi pâinea ta! Şi ce este trebuinţă de această purtare?

 

8. A venit unul din bătrâni către avva Theodor şi a zis lui: iată, cutare frate s-a întors în lume. Şi i-a zis lui bătrânul: pentru aceasta te minunezi? Nu te minuna, ci mai vârtos te minunează de vei auzi, că a putut cineva să scape din gura vrăjmaşului.

 

9. Un frate a venit la avva Theodor şi a început a grăi şi a cerca lucruri, pe care încă nu le făcuse şi i-a zis lui bătrânul: încă nu ai aflat corabia, nici vasele tale nu le-ai pus şi mai înainte de a înota, ai ajuns acum la cetatea aceea? Deci, după ce vei face întâi lucrul, vei veni la acelea despre care grăieşti acum.

 

10. Acesta s-a dus odată la avva Ioan, care era famen din naştere şi după ce au vorbit ei împreună a zis avva Theodor: când eram în Schit, lucrul sufletului era lucrul nostru de căpetenie, iar lucrul mâinilor îl aveam sub lucrul sufletului. Iar acum s-a făcut lucrul sufletului sub lucrul mâinilor şi cel de sub lucru a devenit lucru. Şi l-a întrebat fratele (avva Ioan), zicând: care este lucrul sufletului pe care acum îl avem sub lucru? Şi care este cel de sub lucru pe care acum îl avem lucru? Şi a răspuns bătrânul: toate cele ce se fac pentru porunca lui Dumnezeu este lucru al sufletului; iar a lucra pentru sine şi a aduna, acestea trebuie să le avem sub lucru. Şi a zis fratele: luminează-mi mie pricina aceasta. Şi a zis bătrânul: iată, auzi de mine că sunt bolnav şi eşti dator să mă cercetezi; dar zici în sine-ţi: să-mi las lucrul meu acum şi să mă duc? Mai bine să-l sfârşesc întâi şi apoi să mă duc? Ţi se întâmplă încă şi altă pricină şi poate nicidecum nu te duci. Iarăşi alt frate îţi zice ţie: dă-mi ajutor, frate! Şi zici: să-mi las lucrul meu şi să merg să lucrez cu acesta? Deci, de nu te vei duce, laşi porunca lui Dumnezeu care este lucrul sufletului şi faci pe cel de sub lucru, care este lucrul mâinilor.

 

11. Zis-a avva Teodor al Fermii, că omul care este întru pocăinţă, nu este legat de poruncă.

 

12. Tot acesta a zis: altă faptă bună nu este, ca nedefăimarea.

 

13. Zis-a iarăşi: omul care ştie dulceaţa chiliei, fuge (de lume), şi nu ar necinsti pe aproapele său.

 

14. Zis-a iarăşi: de nu mă voi depărta pe sine-mi de la milostivirile acestea, nu mă vor lăsa să fiu monah.

 

15. Zis-a iarăşi: mulţi în vremea aceasta au ales odihna mai înainte de a le-o da lor Dumnezeu.

 

16. Un frate a întrebat pe avva Theodor, zicând: voiesc să plinesc poruncile. Zis-a lui bătrânul despre avva Teona, că a spus şi acela oarecând, că a voit să plinească gândul lui Dumnezeu şi luând făină s-a dus la pitărie şi a făcut pâine. Şi cerându-i lui nişte săraci a dat pâinile. Şi iarăşi cerându-i lui alţii, a dat coşniţele şi haina pe care o purta. Şi a intrat în chilie, încingându-se peste cămaşă. Şi aşa iarăşi se prihănea pe sine, zicând că nu a plinit porunca lui Dumnezeu.

 

18. S-a bolnăvit odată avva Iosif şi a trimis la avva Theodor, zicând: vino, ca să te văd mai înainte de a ieşi din trup. Şi era pe la jumătatea săptămânii şi nu s-a dus, ci a trimis, zicând: de vei rămâne până sâmbătă, voi veni; iar de te vei duce, ne vom vedea în lumea cealaltă.

 

19. Un frate a zis lui avva Theodor: spune-mi un cuvânt, căci pier! Şi cu osteneală a zis lui cuviosul: eu mă primejduiesc şi ce pot să-ţi spun?

 

20. Un frate a venit la avva Theodor, ca să-l înveţe să coasă coşniţe, aducând şi funia cea împletită. Iar bătrânul i-a zis lui: mergi şi vino dimineaţă aici! Şi sculându-se bătrânul, i-a muiat funia cea împletită şi i-a gătit începutul cusăturii, zicând: aşa şi aşa să faci şi l-a lăsat pe el. Şi intrând în chilia sa, a şezut bătrânul. Şi la vreme i-a pus fratelui de a mâncat şi l-a trimis la locul său. Dimineaţa a venit iarăşi fratele şi i-a zis bătrânul: ia-ţi funia de aici şi du-te, căci ai venit să mă bagi în ispită şi în griji! Şi nu l-a mai lăsat pe el în lăuntru.

 

21. Zis-a ucenicul lui avva Theodor, că a venit odată unul să vândă ceapă şi i-a umplut un vas. Şi a zis bătrânul: umple-l de grâu şi-l dă lui. Şi erau două grămezi de grâu: una curată şi una proastă. Şi i-am umplut vasul din grămada cea proastă – zice ucenicul. Iar bătrânul a căutat la mine aspru şi cu mâhnire. Şi de frică am căzut şi am spart vasul şi i-am făcut metanie. Şi zice bătrânul: scoală, nu e a ta vina, ci eu am greşit că ţi-am zis! Şi intrând bătrânul, i-a umplut sânul de grâu curat şi i-a dat lui împreună cu cepele.

 

22. S-a dus odată avva Theodor cu fratele să ia apă şi mergând mai înainte fratele la loc, a văzut un şarpe. Şi i-a zis lui bătrânul: du-te de-l calcă pe cap! Dar temându-se nu s-a dus. Atunci a venit bătrânul şi văzându-l fiara şi ruşinându-se, a fugit în pustie.

 

23. Întrebat-a oarecine pe avva Theodor: de se va face de năprasnă vreo cădere şi tu te temi, avvo? I-a zis lui bătrânul: de se va lipi cerul de pământ, Theodor nu se teme; căci s-a fost rugat lui Dumnezeu ca să se ridice de la dânsul frica. Pentru aceasta l-a şi întrebat pe el.

 

24. Se spunea despre dânsul, că făcându-se diacon în Schit, nu vrea să primească să slujească diaconiceşte şi în multe locuri a fugit. Şi iarăşi l-au adus bătrânii zicându-i: nu-ţi lăsa slujba ta! Le-a zis lor avva Theodor: lăsaţi-mă să mă rog lui Dumnezeu, ca să ştiu: de mă va încredinţa să stau în locul slujbei mele! Şi rugându-se lui Dumnezeu, zicea: de este voia Ta, ca să stau în locul slujbei mele, încredinţează-mă! Şi s-a arătat lui un stâlp de foc de la pământ până la cer şi glas s-a făcut zicând: de poţi să te faci ca stâlpul acesta, du-te şi slujeşte diaconiceşte! Iar el auzind, a judecat să nu mai primească. Deci venind el la biserică i-au făcut lui metanie fraţii, zicând: dacă nu voieşti să slujeşti diaconiceşte, măcar potirul să-l ţii. Şi n-a suferit nici aceasta şi a zis: de nu mă veţi lăsa, mă duc din locul acesta. Şi aşa l-au lăsat.

 

25. Se zicea însă pentru dânsul, că după ce s-a pustiit Schitul, a venit să rămână la Permi; şi fiindcă îmbătrânise, slăbise cu trupul. Deci i-au adus lui unii bucate şi cele ce îi aducea lui cel dintâi le da celui de al doilea şi aşa mai departe. Iar în ceasul gustării, mânca ceea ce îi aducea cineva.

 

26. Se zicea pentru avva Theodor că atunci când şedea la Schit a venit la dânsul dracul vrând să intre şi l-a legat afară de chilie. Şi iarăşi alt drac a venit să intre, dar şi pe acesta l-a legat. Şi mai venind şi al treilea drac a găsit legaţi pe cei doi şi le-a zis lor: ce staţi voi aici afară? Şi i-au răspuns lui fiindcă şade înlăuntru (cuviosul) şi nu ne lasă să intrăm. Şi acesta făcând silă, se ispitea să intre. Iar bătrânul l-a legat pe acesta. Deci, temându-se dracii de rugăciunile bătrânului, îl rugau zicând: slobozeşte-ne pe noi. Şi le-a zis lor bătrânul: duceţi-vă! Şi ruşinându-se ei, s-au dus.

 

27. Povestit-a oarecarele din părinţi pentru avva Theodor al Fermei, că a venit odată, pe seară, la dânsul şi l-a găsit purtând o haină ruptă, având pieptul gol şi ţinând culionul dinainte. Şi iată un comis a venit să-l vadă şi bătând acela la uşă, a ieşit bătrânul să-i deschidă şi întâlnindu-se cu el, a şezut la uşă să grăiască cu dânsul. Iar părintele, care era de faţă, a luat o bucată de pânză şi i-a acoperit umerii. Dar bătrânul a întins mâna şi a lepădat-o. Iar după ce s-a dus comisul, i-a zis lui: avvo, de ce ai făcut aceasta? A venit omul să se folosească; au doară vrei ca să se smintească? Şi i-a răspuns bătrânul: ce-mi spui, avvo? Oare tot oamenilor slujim? Mi-am făcut trebuinţa. Cel ce vrea să se folosească, să se folosească; cel ce vrea să se smintească, să se smintească. Căci eu oricum mă aflu, aşa întâmpin. A poruncit încă şi ucenicului său, zicând: de va veni cineva voind să mă vadă, să nu-i zici lui ceva omenesc; ci de mănânc spune că mănânc, iar de dorm, spune că dorm!

 

28. Au venit odată asupra lui trei tâlhari şi doi îl ţineau pe dânsul, iar unul căra vasele lui. Iar după ce au scos cărţile şi voiau să ia şi vasul său, atunci le-a zis lor: acesta lăsaţi-l! Dar ei nu vroiau. Şi smâncindu-şi mâinile sale, i-a trântit pe amândoi. Şi văzând tâlharii, s-au înfricoşat. Şi le-a zis lor bătrânul: să nu vă temeţi deloc. Toate lucrurile faceţi-le în patru părţi şi luaţi trei; iar una s-o lăsaţi. Şi aşa au făcut. Iar el a luat vasul cu care mergea la biserică.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul