1. Zis-a avva Xantie: tâlharul pe Cruce era şi dintr-un cuvânt s-a îndreptat. Şi Iuda cu apostolii era împreună numărat şi într-o noapte a prăpădit toată osteneala şi s-a pogorât din ceruri în iad. Drept aceea, nimeni făcând bine, să nu se fălească, căci toţi cei ce s-au nădăjduit în sine-şi, au căzut.
2. S-au suit odată avva Xantie de la Schit la Terenut. Şi unde a găzduit pentru osteneala nevoinţii, i-a adus lui puţin vin. Şi auzind unii, i-au adus lui un îndrăcit şi a început dracul să îl ocărască pe bătrân: la băutorul de vin acesta m-aţi adus? Şi bătrânul nu vroia să-l scoată, dar pentru defăimare zicea: cred lui Hristos, că nu voi isprăvi paharul acesta până ce nu vei ieşi. Şi dacă a început bătrânul să bea, a strigat dracul, zicând: mă arzi, mă arzi! Şi mai înainte de a isprăvi, a ieşit, cu darul lui Hristos.
3. Acelaşi a zis: câinele este mai bun decât mine, căci şi dragoste are şi la judecată nu vine.
Cuvinte cheieavva Xantie, Cruce, Hristos, Iuda, Schit
Trimite prin e-mail
Printeaza
Adauga acest text in lista de recomandari:
| Lectura recomandata | ||
![]() |
![]() |
![]() |
| (Ne)lamuriri din Vechiul Testament | Erotikon bizantin - ortodoxie, literatura, societate | Teologia bizantina - tendinte istorice si teme doctrinare |
