Religio

Cartea:

Cărți

PENTRU SFÂNTUL EPIFANIE, EPISCOPUL CIPRULUI

1. Povestit-a sfântul Epifanie, episcopul Ciprului, că în vremea fericitului Atanasie cel Mare, nişte păsări zburând împrejurul capiştei lui Serapid, strigau neîncetat: cras! cras! Şi venind elinii la fericitul Atanasie, au strigat: răule bătrâne, spune-ne nouă, ce strigă păsările? Şi răspunzând a zis: păsările strigă: cras, cras! Iar cuvântul acesta: cras, cras, în limba avsonenilor însemnează mâine. Şi adaugă că mâine vor vedea slava lui Dumnezeu. Şi după aceea s-a vestit moartea împăratului Iulian. Şi aceasta făcându-se, s-au adunat ei şi strigau asupra lui Serapid zicând: dacă nu îl voiai pe el, pentru ce luai darurile lui?

 

2. Acesta a povestit, că în cetatea Alexandriei era un vizitiu, care era feciorul unei maici ce se numea Maria. Acesta la alergarea de cai ce se făcea, a căzut, apoi sculându-se a întrecut pe cel ce l-a surpat şi a biruit. Şi norodul a strigat: fiul Mariei a căzut şi s-a sculat şi a biruit. Încă grăindu-se acest glas, a venit vestea în norod pentru capiştea lui Serapid, că marele Teofil suindu-se, a surpat idolul lui Serapid şi a stăpânit capiştea.

 

3. S-a vestit fericitului Epifanie, episcopul Ciprului de la avva mănăstirii, pe care o avea în Palestina, aşa: cu rugăciunile tale nu ne-am lenevit de canonul nostru, ci cu osârdie citim şi ceasul întâi şi al treilea şi al şaselea şi al noulea şi vecernia. Iar el prihănindu-i, le-a arătat lor zicând: arătaţi sunteţi că vă leneviţi în celelalte ceasuri ale zilei, petrecând deşerţi la rugăciune. Că trebuie călugăria cea adevărată neîncetat să aibă rugăciunea şi cântarea psalmilor în inima sa.

 

4. A trimis odată sfântul Epifanie către avva Ilarion, rugându-l pe el şi zicând: vino să ne vedem mai înainte de a ne duce din trup. Şi mergând el, s-au bucurat unul cu altul. Dar mâncând ei, s-a adus o pasăre. Şi luând episcopul, a dat lui avva Ilarion şi a zis bătrânul: iartă-mă, că de când am luat schima, nu am mâncat junghiat. Şi i-a zis lui episcopul: iar eu de când am luat schima, nu am lăsat pe cineva să adoarmă având ceva asupra mea, nici eu nu am adormit având ceva asupra cuiva. Şi a zis lui bătrânul: iartă-mă, că petrecerea ta este mai mare decât a mea.

 

5. Acesta-şi zicea: dacă Melchisedec, chipul lui Hristos, a binecuvântat pe Avraam, rădăcina iudeilor, cu mult mai vârtos însuşi adevărul Hristos binecuvintează şi sfinţeşte pe toţi cei ce cred în El.

 

6. Acesta-şi zicea: cananianca strigă şi se ascultă. Şi femeia căruia îi curgea sânge, tace şi se fericeşte iar fariseul strigă şi se osândeşte; vameşul nici nu deschide gura şi se ascultă.

 

7. Acesta-şi zicea: proorocul David întru fără de vreme se ruga, în miezul nopţii se scula înainte de zori se cucerea, în zori sta de faţă, dimineaţa se ruga, seara şi la amiază. Şi pentru aceasta zicea: de şapte ori în zi Te-am lăudat!

 

8. Zis-a iarăşi: de nevoie este câştigarea cărţilor creştineşti la cei ce pot să le dobândească. Că şi singură vederea cărţilor mai pregetători către păcat ne face pe noi şi către dreptate ne îndeamnă să ne ridicăm.

 

9. Zis-a iarăşi: mare întărire spre a nu păcătui este citirea Scripturilor.

 

10. Zis-a iarăşi: mare prăpastie şi adâncă groapă este neştiinţa Scripturilor.

 

11. Zis-a iarăşi: mare vânzare a mântuirii este a nu şti nici una din dumnezeeştile legi.

 

12. Acesta-şi zicea: greşalele drepţilor sunt împrejurul buzelor iar ale păcătoşilor izvorăsc din tot trupul. Pentru aceea cântă David: pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele, şi: zis-am, păzi-voi căile Tale, ca să nu greşesc cu limba mea!

 

13. Acesta-şi a fost întrebat: pentru ce sunt zece poruncile legii, iar fericirile nouă? Şi a zis: cele zece porunci sunt întocmai la număr cu rănile egiptenilor, iar numărul fericirilor este chip de întreită Treime!

 

14. S-a întrebat acestaşi: de este de ajuns un drept să îmblânzească pe Dumnezeu. Şi a zis: aşa este. Că El a zis: cercaţi unul să facă judecată şi dreptate şi milostiv voi fi către popor!

 

15. Acesta-şi a zis: Dumnezeu, celor păcătoşi, de se vor pocăi, iartă şi capetele, precum păcătoasei şi tâlharului şi vameşului iar de la cei drepţi cere dobânzi. Şi aceasta este ceea ce zicea apostolilor: că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra întru Împărăţia cerurilor.

 

16. Zicea încă şi aceasta: Dumnezeu cu foarte puţin preţ vinde dreptăţile la cei ce se sârguesc să le cumpere: pe o bucăţică de pâine, pe o haină proastă, pe un pahar cu apă rece, pe un bănişor.

 

17. Adăuga încă şi aceasta: omul împrumutându-se de la om pentru sărăcie, sau pentru trebuinţa înmulţirii şi dând înapoi, mulţumeşte cu adevărat, dar dă înapoi întru ascuns, fiindcă se ruşinează. Iar stăpânul Dumnezeu dimpotrivă, întru ascuns împrumutându-se, răsplăteşte înaintea îngerilor şi a arhanghelilor şi a drepţilor.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul