"Cruce" apare in urmatoarele texte:

CAPITOLUL XXI - Despre viaţa euharistică şi tainică

• Patericul atonit

În marile mănăstiri chinoviale din Sfântul Munte Athos, jertfa nesângeroasă a Sfintei Euharistii e slujită zilnic. În cel mai viu şi mistic mod, monahismul trăieşte viaţa euharistică a Bisericii şi taina comuniunii în Hristos, ca şi sensul eshatologic al venirii ...

CAPITOLUL XXIV - Despre minunatele intervenţii ale Sfintei Pronii şi ale dreptei celei atotputernice a Celui Preaînalt

• Patericul atonit

Pentru Sfântul Dionisie al Olimpului, Dumnezeu era bucuria lui deplină, plăcerea duhovnicească şi ocrotirea în timpul nevoinţelor ascetice din Grădina Maicii Domnului. Nepurtând grijă de hrana trupească, el se hrănea numai cu castane sălbatice. Dar mult Milostivul şi Purtătorul ...

CAPITOLUL XXVI - Despre smerenie şi lacrimi

• Patericul atonit

Cuviosul şi vrednicul de pomenire egumenul de la Dionisiu, arhimandritul Gavriil, obişnuia să spună că monahul Gherontie, care era tipicar43 (Tipicar (τυπικάρης) este cel ce se îngrijeşte de ordinea Sfintelor Slujbe.) la Sfântul Pantelimon, petrecea cea mai mare parte ...

CAPITOLUL XXXI - Despre vedeniile şi apariţiile dumnezeieşti

• Patericul atonit

De-a lungul secolelor, oameni cu poziţie socială şi politică înaltă, precum regi, regine, prinţi şi nobili au intrat în viaţa monahală plini de nădejde. Dreptul Pavel de la Xeropotamu a fost un asemenea exemplu. El a fost fiul regelui Mihail ...

CAPITOLUL XXXII - Despre un sfârşit cuvios

• Patericul atonit

Sfântul părintele nostru Pavel din Xeropotamu era un făcător de minuni. El l-a vindecat pe bătrânul împărat Romaos al Constantinopolului de o boală de moarte. Ca recunoştinţă, împăratul i-a dat o bucată din Sfânta Cruce şi bani pentru cheltuielile ...

CAPITOLUL XXXIV - Despre paternitatea duhovnicească şi despre puterea mijlocitoare a părintelui şi îndrumătorului nostru duhovnicesc şi despre marea siguranţă în care se află adevăratul ucenic

• Patericul atonit

Pentru un călugăr aflat sub ascultare, ocrotirea părintelui duhovnic nu poate fi măsurată, mai ales când călugărul are de înfruntat oameni sau diavoli, atât în viaţa aceasta, cât şi în timpul plecării spre cea viitoare. Un anume monah trăia în ...

CAPITOLUL XXXVI - Despre înşelare şi despre războiul cel din dreapta al celui rău

• Patericul atonit

Cu 100 de ani în urmă era un începător care în ziua tunderii sale în monahism a fost numit Sava şi care, datorită neascultării şi neatenţiei la gândurile sale, a fost înşelat de diavol, după cum ne arată următoarea ...

CAPITOLUL XL - Despre smerenia cea înălţătoare

• Patericul atonit

Rareori este vreo fiinţă care să arate o smerenie şi lepădare de sine mai mare decât Sfântul Atanasie, care a fost părintele tuturor monahilor aghioriţi. Când a venit la început pe Muntele Athos, el şi-a schimbat numele în Barnaba, ...

CAPITOLUL XLII - Despre ascultare

• Patericul atonit

În aceeaşi noapte în care a fost tuns monah, dreptul Acachie din Kafsokalivia a visat că ţinea o lumânare a cărei lumini era aşa de strălucitoare, încât lumina întreaga zonă. Acest sfânt a trudit mai ales la acel ...

CAPITOLUL XLVII - Despre darurile Sfântului Duh

• Patericul atonit

Cu puţin înainte de moartea sa, în Palestina, Sfântul Sava le-a spus ucenicilor săi: – După ce vor trece mulţi ani, un prinţ din Serbia va veni aici ca pelerin. Numele lui va fi Sava. Îi veţi da icoana Maicii ...