"rugăciune" apare in urmatoarele texte:

CAPITOLUL XIV - Despre milostenia cu credinţă în Dumnezeu şi următoare lui Hristos

• Patericul atonit

Duhovnicul de la Karulia, părintele Hristofor, era foarte aspru cu el însuşi. Obişnuia să se pălmuiască peste faţă ca să nu adoarmă în timpul privegherilor. El era milostiv cu cei săraci. De fiecare dată când întâlnea un călugăr sau ...

CAPITOLUL XV - Despre anumiţi călugări virtuoşi

• Patericul atonit

Părintele Ioasaf, bătrân şi cuvios, cunoscut pentru ospitalitatea sa, era un pictor recunoscut şi membru al Iosefiţilor din Karyes. El ne-a spus: – Am întâlnit mulţi părinţi care s-au străduit neîncetat să-şi curăţească lumea interioară şi să se mântuiască. Dintre ...

CAPITOLUL XVI - Despre lucrarea Sfântului Har

• Patericul atonit

Odată am întrebat un părinte: – Cum poate o persoană să primească harul divin? – Nu se poate primi harul divin dacă nu înduri toate ispitele care vin, a răspuns el. Şi apoi a adăugat: – Cel mai mare obstacol care împiedică harul ...

CAPITOLUL XVII - Despre lucrarea duhurilor rele

• Patericul atonit

Tocmai când Sfântul Atanasie a început să construiască biserica principală a mănăstirii, care se păstrează şi astăzi, satana a început un teribil atac, ispitind muncitorii cu o greutate imensă. În timp ce meşterii şi muncitorii făceau planul bisericii, deodată ...

CAPITOLUL XIX - Despre recunoştinţă şi despre gândurile bune

• Patericul atonit

Un părinte cu discernământ şi îndrumător a spus: Odată, o cunoştinţă a venit să mă vadă, fiind într-o stare mizerabilă. El îşi construia o casă într-un loc foarte liniştit din oraş. În curând, nişte oameni au deschis un garaj lângă ...

CAPITOLUL XX - Despre evlavie, ordine şi corectitudine şi despre respectul faţă de părinţii mai bătrâni

• Patericul atonit

Un ascet bătrân, cu multă experienţă, mi-a spus: – Părinţii din timpurile mai vechi erau evlavioşi, atenţi şi severi. Ei nu purtau grija înfăţişării exterioare, a feţii, a părului, neîngrijindu-se, nepăsându-le dacă faţa sau părul lor nu arătau bine. Rasele ...

CAPITOLUL XXI - Despre viaţa euharistică şi tainică

• Patericul atonit

În marile mănăstiri chinoviale din Sfântul Munte Athos, jertfa nesângeroasă a Sfintei Euharistii e slujită zilnic. În cel mai viu şi mistic mod, monahismul trăieşte viaţa euharistică a Bisericii şi taina comuniunii în Hristos, ca şi sensul eshatologic al venirii ...

CAPITOLUL XXII - Despre buna-mireasmă a sfintelor moaşte şi despre izvorârea de mir

• Patericul atonit

Sfântul Teofil Izvorâtorul de mir a trăit în timpul Sfântului Patriarh Nifon (1556). El a fost trimis de Patriarh şi de Sfântul Sinod în Egipt, ca să confirme uimitoarea minune care avusese loc acolo, mutarea muntelui Ntour Tag dintr-un ...

CAPITOLUL XXIII - Despre liniştire, curăţirea minţii şi a inimii

• Patericul atonit

Un dovedit iubitor al pustiei a fost binecuvântatul ieromonah rus Serapion, care l-a vizitat pe marele isihast şi pustnic Calinic în 1912–1913, ca să-i ceară binecuvântare să plece şi să se alăture asceţilor care se nevoiau în pustie. Părintele Calinic, ...

CAPITOLUL XXIV - Despre minunatele intervenţii ale Sfintei Pronii şi ale dreptei celei atotputernice a Celui Preaînalt

• Patericul atonit

Pentru Sfântul Dionisie al Olimpului, Dumnezeu era bucuria lui deplină, plăcerea duhovnicească şi ocrotirea în timpul nevoinţelor ascetice din Grădina Maicii Domnului. Nepurtând grijă de hrana trupească, el se hrănea numai cu castane sălbatice. Dar mult Milostivul şi Purtătorul ...