Religio

Cartea:

Cărți

Viaţa şi scrierile lui Isaia Pustnicul

Autorul celor 27 de capete Despre păzirea minţii (De custodia mentis) nu este Isaia care a trăit pe la anul 370 şi de care vorbesc Rufinus şi Palladius140(Rufinus, Historia monachorum, cap. X; P. L. 21, 428A; Palladius, Hist. Laus. 14, ed. Butler, 2, 37.), cum admite şi notiţa biografică din Filocalia greacă, ci un monah cu acelaşi nume din pustia sketică a Egiptului, apoi din pustia de lângă Gaza Palestinei, care s-a împotrivit Sinodului din Calcedon, iscălind „Enoticon“-ul împăratului Zeno la anul 482, şi a murit la anul 488. Acest lucru l-a dovedit Krüger141(Krüger, în Ahrens und Krüger, Die soggennante Kirchengeschichte des Zaharias Rhetor, Leipzig, 1899, p. 385 ş. u., ca şi în Byzant. Zeitsch. 8 (1899), p. 303.) pe baza scurtei biografii ce i-a închinat-o acestui Isaia mai tânăr Zaharia Retorul şi care a fost publicată la 1870.142(Această Viaţă a lui Isaia cel Tânăr, datorată monofizitului Zaharia Retorul, e publicată în Brooks, Corpus script. christ. orient., Scriptores Syri, Ser. 3, tom. 25, Paris, 1907, 1–16 în text siriac, 1–10 în text latin. Isaia din Apophtegmata Patrum (Pateric), P G. 65, 179D–186B, este tot acest Isaia mai tânăr.) De la el au rămas 29 de cuvântări (Orationes Isaiae Abbatis) care nu erau cunoscute până de curând decât într-o traducere latină de la 1574 a lui P. Fr. Zinus (P. G. 40, 1105C–1206B), după un manuscris grec neidentificat. Abia în 1911 a fost publicat un text grec original al lor, în Ierusalim, de călugărul Augustin (Τού όσίου Πατρός ήμών ’Ησαϊου Λόγοι κδ’, pp. XXV+251). Dar acest text nu-l avem la îndemână.143(Ştirile acestea le avem din O. Bardenhewer, Geschichte des altkirchlichen Literatur, vol. IV, ed. a II-a, Freiburg im Bresgau, 1924, pp. 95–98, şi din Viller-Rahner, op. cit., pp. 109–110. Cel din urmă afirmă că Isaia a murit ca monofizit, dar G. Florovski (Vizantijskie Otţi, vol. V–VIII, Paris, 1933, p. 177) susţine că n-a fost monofizit propriu-zis, chiar dacă a iscălit „Enoticon“-ul împăratului Zeno, întrucât nu e nimic monofizit în scrisul său.) Aceste cuvântări adresate unor monahi tineri tratează despre virtuţile principale ale vieţii ascetice şi au o căldură, şi o densitate care arată că izvorăsc dintr-o experienţă. Ele n-au în ele nici o eroare christologică, de aceea au fost foarte mult citite. Din aceste cuvântări s-au păstrat mai multe excerpte. Aşa sunt cele 19 capete publicate în P. G. 40, 1205A–1213B.144(Κεφάλαια περί άσκήσεως καί ήσυχίας) Gallandi a identificat textul tuturor acestor capete în cele 29 de cuvântări şi a arătat la note din ce cuvântare e luat fiecare.145( Un extras de sentinţe din aceste cuvântări, în latină, după un text grec ce se pare că nu s-a păstrat, se cuprinde în marea colecţie de reguli monahale a călugărului apusean Benedict de Aniane (†821) şi poartă titlul Praecepta seu consilia abbatis Isaiae posita tironibus in monachatu (P. L. 103, 427–434).) Cele 27 de capete Despre păzirea minţii, cuprinse în Filocalie, alcătuiesc şi ele un astfel de extras, care nu ne dă decât o idee aproximativă despre frumuseţea gândirii ascetico-mistice a lui Isaia. Dintre ele am identificat câteva în cele 19 capete Despre asceză şi isichie (De religiosa exercitatione et quiete; P. G. 40, 1205A–1212C), care, la rândul lor, au fost identificate de Gallandi în textul celor 29 de cuvântări. Iar pe altele le-am identificat numai în cele 29 de cuvântări. În total am reuşit să identific 15 capete din 27. Dar cred că s-ar putea găsi şi celelalte 12 în textul acelor cuvântări.146(Dau mai jos un conspect care arată fiecare dintre cele 15 capete identificate din Filocalie (F), cu paralela lui din cele 29 de cuvântări (Or.) şi cu cea din cele 19 excerpte (E):
F 1 = Or. II cap. 2 (P.G. 40, 1108)
F 2 = E 12 (P.G. 40, 1209)
F 3 = Or. IV cap. 8 (P.G. 40, 1117)
F 4 = Or. IV cap. 12 (P.G. 40, 1120)
F 5 = Or. IV cap. 12 cont (P.G. 40, 1121)
F 6 = Or. XVI cap. 4 (P.G. 40, 1144)
F 10= Or. XIII cap. 3 (P.G. 40, 1138)
F 11 = Or. XVII cap. 8–9 (P.G. 40, 1150-1151)     E 10 (P.G. 40, 1208)
F 12 = Or. XVII cap. 9 (P.G. 40, 1151)     E 13 (P.G. 40, 1209)
F15 = Or. XXVI cap. 2 (P.G. 40, 1192)     E 19 (P.G. 40, 1212)
F 16 = Or. XXVI cap. 2 (P.G. 40, 1192)
F 20–21 = Or. XXV cap. 14–15 (P.G. 40, 1182–1183)     E 16 (P.G. 40, 1212)
F 22= Or. XXV cap. 15 (P.G. 40, 1183)     E 17 (P.G. 40, 1212)
F 23,
part. a II-a     E 18 (P.G. 40, 1212)
F 26 = E 11 (P.G. 40, 1212))

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,

  • Pateric

    pateric.ro
    Siteul Pateric.ro a fost lansat în martie 2008, și cuprinde peste 800 de învățături.
    Vizitează siteul
  • Molitfelnic

    molitfelnic.ro
    Molitfelnicul e o carte ortodoxă de rugăciuni. Molitfelnic.ro reprezintă o colecție online a acestora. Siteul a fost lansat în 2011.
    Vizitează siteul
  • Psalm

    psalm.ro
    Cele mai vechi cantari religioase intrebuintate in cultul crestin sunt psalmii biblici, al caror uz liturgic e mostenit din cultul iudaic.
    Vizitează siteul
  • Ceaslov

    ceaslov.ro
    Ceaslovul este cartea de bază a citețului și a cantorului (spre deosebire de Euchologion, care conține textele folosite de preot și diacon).
    Vizitează siteul
  • Acatist

    acatist.ro
    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Vizitează siteul
  • Apocrife

    apocrife.ro
    Apocrifele sunt cărți pretins sfinte, pe care Biserica nu le recunoaște ca inspirate și autentice și nu le admite în Sfânta Scriptură.
    Vizitează siteul
  • Evanghelie

    evanghelie.ro
    Cuvântul Evanghelie provine din grecescul ευαγγέλιον sau evangelion care înseamnă Veste Bună. Pentru creștini vestea bună are ca scop prezentarea intervenției lui Dumnezeu în lume prin Isus Hristos.
    Vizitează siteul
  • Liturghie

    liturghie.ro
    Sfânta Liturghie este slujba principală şi centrală a Bisericii Ortodoxe.
    Vizitează siteul
  • Filocalie

    filocalie.ro
    Filocalia este o culegere din scrierile pustnicilor, monahilor, clericilor ortodocși.
    Vizitează siteul